ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 365/2013

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

15/CC din 8 august 2012 a Tribunalul Sibiu în dosar penal nr. 4344/85/2012 s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul R.M., în

prezent deținut în Penitenciarul Aiud, vizând sentința penală nr. 52 din 3

martie 2010 pronunțată în dosarul nr. 2173/85/2009 al Tribunalului Sibiu,

definitivă prin decizia penală nr. 2966 din 1 septembrie 2010 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție.

În baza art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., a fost obligat condamnatul la plata sumei de 100 lei,

reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În considerente

instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 19 iunie 2012

s-a înregistrat la Tribunalul Sibiu sub dosar nr. 4344/85/2012, referatul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu nr. 245/III/6/2012 din data de 13

iunie 2012, privind cererea de revizuire formulată de condamnatul R.M. la

sentința penală nr. 52 din 3 martie 2010 pronunțată în dosarul nr. 2173/85/2009

al Tribunalului Sibiu, definitivă prin decizia penală nr. 2966 din 1 septembrie

2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost condamnat la pedeapsa

finală de 8 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de

tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav și de tentativă la

infracțiunea de tâlhărie.

Prin referatul

întocmit, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a solicitat respingerea ca

inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de R.M. întrucât aceleași motive

invocate de petent au fost analizate și prin referatele din 10 ianuarie 2011,

28 ianuarie 2011, 29 martie 2012 iar motivele invocate de revizuient nu se

înscriu între cele expres prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Prin cererea de

revizuire formulată, condamnatul a solicitat achitarea sa în baza art. 10 lit. a),

c) C. proc. pen., susținând că a fost condamnat nelegal, impunându-i-se fapte

penale pe care nu le-a săvârșit.

Din oficiu instanța a

dispus atașarea dosarului nr. 2173/85/2009 ale Tribunalului Sibiu, Curții de

Apel Alba Iulia, Înaltei Curți de Casație și Justiție. S-a mai acvirat de asemenea

și dosarele nr. 103/85/2011, 425/85/2011, 427/85/2011, 1022/85/2011 ale

Tribunalului Sibiu privitoare la cereri de revizuire ale condamnatului R.M.

Instanța potrivit

dispozițiilor art. 403 alin. (1) și (3) C. proc. pen., așa cum au fost

modificate prin Legea nr. 202/2010 a examinat admisibilitatea în principiu a

prezentei cereri în Camera de Consiliu.

Analizând cererea de

revizuire formulată, instanța a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.

52 din data de 03 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 2173/85/2009,

în baza art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), (2) combinat cu art. 176 alin.

(1) lit. b), d) C. pen., reținând vinovăția sa, a fost condamnat inculpatul

R.M. la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru tentativă la infracțiunea de omor

deosebit de grav și interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 20

raportat la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (2

1

) lit. b) C.

pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 8 ani închisoare și

interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)

C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de tâlhărie.

În baza art. 33 lit. a),

art. 34 lit. b), c) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea

mai grea de 8 ani, sporită la 8 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 71 C.

pen., au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv

începând cu 10 iunie 2009, la zi.

Prin decizia penală nr.

54 din data de 10 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul

nr. 2173/85/2009, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Sibiu și de inculpat împotriva sentinței penale nr. 52 din 03 martie

2010, și rejudecând cauza, s-a reținut ca și încadrare corectă la infracțiunea

de tâlhărie, prevederile art. 20 raportat la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b),

alin. (2

1

) lit. b) și c) C. pen. și s-a făcut aplicarea art. 35 C.

pen., pedeapsa rezultantă stabilită fiind de 8 ani închisoare și pedeapsa

complementară pe o perioadă de 3 ani.

Au fost menținute în

rest celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Prin decizia penală nr.

2966 din 01 septembrie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

în dosarul nr. 2173/85/2009, a fost respins ca nefondat recursul formulat de

inculpat împotriva deciziei penale nr. 54 din data de 10 iunie 2010 a Curții de

Apel Alba-Iulia.

Pe numele

condamnatului la data de 2 septembrie 2010 s-a emis mandatul de executare a

pedepsei închisorii nr. 87/2010.

După rămânerea

definitivă a sentinței de condamnare, condamnatul R.M. a mai formulat patru cereri

de revizuire, cereri care au fost respinse prin sentințele penale nr. 7/CC din 2

martie 2011 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 425/85/2011, nr. 6/CC

din 16 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. 103/85/2011, nr. 8/CC din 9

martie 2011 din dosarul nr. 427/85/2011, nr. 13 din 30 martie 2011 în dosar nr.

1022/85/2011.

Procedând la

analizarea cererii de revizuire formulată în cauza de față, tribunalul a

constatat că potrivit dispozițiilor art. 394-395 C. proc. pen., revizuirea unei

hotărâri penale definitive poate fi solicitată doar în anumite ipoteze strict

determinate, indicate expres de legiuitor.

De asemenea, potrivit

dispozițiilor art. 403 alin. (3

1

) C. proc. pen., cererile ulterioare

de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei

legal, de motive și apărări.

Din perspectiva

acestui text legal, Tribunalul a constatat că revizuientul-condamnat R.M. a mai

formulat anterior cereri de revizuire prin care a învederat aceleași motive și

apărări (a invocat că a fost condamnat pe nedrept, a solicitat audierea

acelorași martori susținând că nu au fost ascultați, că nu s-au luat în

considerare depozițiile martorilor K.J., D.V.G.), cereri de revizuire care au

fost respinse.

În aceste condiții,

față de dispozițiile exprese ale art. 403 C. proc. pen., tribunalul a respins

ca inadmisibilă și cererea de revizuire formulată în cauza de față.

Consecință a

respingerii cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., condamnatul a fost obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli

judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel în termenul prev. de art. 363 C. proc. pen.

condamnatul R.M. care invocă aceleași împrejurări pentru care a formulat

cererea de revizuire în această cauză.

Prin decizia penală nr.

115/A din 2 octombrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală a

respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul R.M. împotriva sentinței

penale nr. 15/CC din 8 august 2012 a Tribunalului Sibiu.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., a fost obligat revizuientul condamnat la plata sumei de 500

lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului din oficiu, urmând a se avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Împotriva deciziei

anterior menționate, în termen legal, a declarat recurs revizuientul R.M.

În motivarea orală a

recursului, revizuientul a solicitat rejudecarea cauzei a cărei revizuire a

solicitat-o, apreciind că a fost condamnat pe nedrept și cerând audierea unor

martori.

Examinând recursul

declarat în cauză, respectiv actele și lucrările din dosar, Înalta Curte

constată că acesta nu este întemeiat pentru considerentele care urmează:

Potrivit art. 394 alin.

(1) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută în cazurile prevăzute expres și

limitativ la literele a-e ale acestui text de lege.

Pe de altă parte,

potrivit disp. art. 403 alin. (3

1

) C. proc. pen., cererile

ulterioare de revizuire formulate sunt inadmisibile dacă există identitate de

persoană, de temei legal, de motive și de apărări.

În speța dedusă

judecății, în mod corect prima instanță a respins cererea de revizuire, ca

inadmisibilă, întrucât revizuientul R.M. a mai formulat anterior cereri de

revizuire, invocând aceleași motive și apărări, respectiv faptul că a fost

condamnat pe nedrept, a solicitat audierea acelorași martori care nu au fost

ascultați, a susținut că nu au fost valorificate declarațiile martorilor K.J. și

D.V.G.

Prin urmare, instanța

de control judiciar nu putea pronunța decât soluția de respingere a apelului

declarat de revizuient împotriva dispoziției de respingere a cererii de

revizuire, ca inadmisibilă, constatând că hotărârea primai instanțe este legală

și temeinică.

Rezultă, așadar, că

susținerile recurentului revizuient și criticile formulate de acesta nu pot fi

primite, soluția de respingere a cererii de revizuire fiind temeinică și

legală.

Față de aceste considerente,

având în vedere că în cauză nu se identifică nici alte motive de casare a

hotărârilor atacate, Înalta Curte în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de revizuentul R.M. împotriva deciziei penale nr.

115/A din 02 octombrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția Penală.

Obligă

recurentul revizuent la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi

01

februarie 2013

.