GASITOI v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the Ministry of Justice of the Republic of Moldova

Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (

justice.gov.md

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (

justice.gov.md

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (

justice.gov.md

). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

SECȚIA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr.11623/05

Victor GAȘIȚOI c. Moldovei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Patra), statuînd la 09 decembrie 2008, într-o Cameră compusă din:

Lech Garlicki,

Președinte,

Nicolas Bratza,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijovic,

David Thor Bjorgvinsson,

Ledi Bianku,

Mihai Poalelungi,

judecători,

și Lawrence Early,

Grefier al Secției,

Examinînd cererea nominalizată, depusă la 18 martie 2005,

Examinînd declarația prezentată de Guvernul statului reclamat, prin care a solicitat Curții

radierea cererii de pe rol și replica reclamantului la declarație,

Deliberînd, decide următoarele:

În fapt

Reclamantul, este cetățean al Republicii Moldova, născut în 1956 și locuiește în Bălți. Reclamantul este reprezentat în fața Curții de dl. R. Zadoinov, avocat ce își desfășoară activitatea în Chișinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”), a fost reprezentat de agentul său, dl. V. Grosu.

Ca rezultat a urmăririi penale ilegale în privința reclamantului, el a inițiat un proces civil împotriva Guvernului și a pretins despăgubire morală.

Prin hotărîrea definitivă din 18 aprilie 2001 Judecătoria mun. Bălți a dispus Ministerului Afacerilor Interne să achite reclamantului 1

800 lei moldovenești (MDL) (159 euro).

Hotărîrea judecătorească n-a fost executată pînă în prezent.

Plîngeri

Reclamantul s-a plîns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, că urmare a neexecutării

hotărîrii judecătorești din 18 aprilie 2001 a fost încălcat dreptul său de a-i fi examinată cauza civilă într-un termen rezonabil de către o instanță judecătorească și dreptul său de acces la un tribunal.

În drept

La 24 iunie 2008 Guvernul a informat Curtea, că a înaintat o declarație unilaterală în vederea soluționării cauzei. Suplimentar, a solicitat Curții radierea cererii de pe rol în conformitate cu articolul 37 din Convenție.

Declarația prevede următoarele:

„[Guvernul]:

Reclamantul a solicitat Curții să respingă propunerile Guvernului, deoarece el consideră că suma propusă de Guvern este insuficientă. În particular, el a pretins că prejudiciul material ar trebui să fie estimat la 729 EUR, prejudiciul moral la 2500 EUR, iar costurile și cheltuielile la 2500 EUR.

Curtea observă că părțile nu au putut conveni asupra unei reglementări amiabile a cauzei. Curtea notează că în temeiul articolului 38 § 2 din Convenție, negocierile de reglementare amiabilă a litigiului sunt confidențiale și de asemenea, articolul 62 § 2 din Regulamentul Curții prevede că nici o comunicare scrisă sau verbală, precum și nici o ofertă de reglementare intervenită în cadrul acestor negocieri nu va putea fi menționată sau invocată în procedura contencioasă. Cu toate acestea, declarația a fost înaintată de Guvern în afara contextului negocierilor de reglementare amiabilă.

Curtea notează că articolul 37 din Convenție prevede că în orice stadiu al procedurii, ea poate decide să radieze o cerere de pe rol atunci cînd din circumstanțele cauzei reiese aplicabilitatea prevederilor literelor (a), (b) sau (c) din paragraful 1 a articolului respectiv. Articolul 37 § 1 (c) permite Curții să radieze cererea de pe rol, în special:

„pentru orice alt motiv constatat de Curte, care nu mai justifică continuarea examinării cererii

”.

Articolul 37 § 1

in fine

prevede că:

„Totuși, Curtea continuă examinarea cererii dacă respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale o cere”.

De asemenea, Curtea notează că în anumite circumstanțe, poate radia cererea de pe rol în temeiul articolului 37 § 1 (c) din Convenție în baza unei declarații unilaterale a statului reclamat, chiar dacă reclamantul dorește examinarea cauzei în continuare. În acest scop, Curtea va examina minuțios declarația prin prisma de principiilor stabilite în jurisprudența sa, în special hotărîrea

Tahsin Acar

(a se vedea

Tahsin Acar v. Turcia

(obiecții preliminare) [MC], nr. 26307/95, §§ 75-77, CEDO 2003-VI; și

Melnic v. Moldova,

nr. 6923/03, §§ 22-25, 14 noiembrie 2006).

Ca și în circumstanțele acestei cauze, Curtea subliniază că a fost specificat într-un număr mare de cazuri natura și întinderea obligațiilor care se impun statului reclamat în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție referitoare la obligația de a executa hotărîrile definitive (a se vedea,

inter alia

,

Prodan v. Moldova

nr. 49806/99, CEDO 2004-III (extrase);

Luntre și alții v. Moldova,

nr. 2916/02, 21960/02, 21951/02, 21941/02, 21933/02, 20491/02, 2676/02, 23594/02, 21956/02, 21953/02, 21943/02, 21947/02 și 21945/02, 15 iunie 2004). În cazurile în care Curtea a constatat o încălcare a acestor articole, ea a acordat o satisfacție echitabilă, suma căreia depindea de particularitățile cauzei.

Ținînd cont de natura angajamentelor conținute în declarația unilaterală a Guvernului, precum și suma de compensare propusă (care poate fi considerată rezonabilă în comparație cu deciziile similare în asemenea cazuri), Curtea consideră că nu este justificat de a continua examinarea cererii (Articolul 37 § 1 (c)) (a se vedea pentru principii pertinente,

Tahsin Acar,

citat

supra

, și

Meriakri v. Moldova

(( radierea cererii de pe rol), nr. 53487/99, 01 martie 2005)).

În conformitate cu jurisprudența în acest sens, suma compensării trebuie să fie achitată reclamantului, fără a fi supusă oricăror taxe care pot fi aplicate, timp de trei luni din data notificării deciziei. În cazul omisiunii de a achita aceste sume în termenul celor trei luni, Guvernul va achita o penalitate de întîrziere egală cu rata minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene plus trei procente, din momentul expirării termenului menționat pînă la data achitării efective a plății.

În lumina celor enunțate, Curtea este convinsă de faptul că respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și Protocoalele sale nu justifică continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1

in fine

din Convenție).

Prin urmare, cererea urmează să fie radiată de pe rol.

Din aceste motive, Curtea în unanimitate

Ține cont

de

declarația Guvernului și de modalitățile de asigurare în vederea conformării cu măsurile propuse.

Decide

să radieze cererea de pe rol în conformitate cu articolul 37 § 1 (c) din Convenție.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Grefier

Președinte