CtEDO 09.12.2008 Auto

USKUP c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
09.12.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
USKUP c. TURQUIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 30805/04 prezentate de Tülin ÜSKÜP împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 9 decembrie 2008 într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișil Karakaș, judecători și Sally Dolle; graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 17 iulie 2004, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a deliberat, pronunță următoarea decizie, reclamanta, dl Tülin Üsküp, este un cetățean turc, născut în 1970 și rezident în Ankara. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dl Selda. Emre și Selahattin Emre, avocați din Ankara. Guvernul turc ( În acest caz, recurenta sesizează Tribunalul pendinte în fața Curții din Ankara cu privire la o acțiune în despăgubire pentru prejudiciul suferit și obținând un câștig de cauză. Această hotărâre a fost confirmată de Curtea de Casație. În lipsa unei plăți de către administrația pentru despăgubirile de care era obligată, recurenta a inițiat procedura de executare forțată. În observațiile sale cu privire la fond, guvernul a transmis Curții un certificat de descărcare de gestiune a datoriei, datat 6 decembrie 2006 și semnat de avocatul recurentei, în temeiul căruia, după ce a obținut plata unei sume de 15 500 de noi cărți turcești, acesta elibera municipalitatea din datoria sa față de clienta sa. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanta se plângea de executarea de către municipalitate a hotărârilor judecătorești care îi erau favorabile și susținea că lipsa de plată de către municipalitate a despăgubirilor acordate de aceste instanțe îi aducea atingere dreptului său de a-și respecta bunurile și se plângea, de asemenea, că nu a obținut proprietatea asupra terenului pentru care se afla în posesia sa. Pe baza acelorași fapte, Curtea susținea, de asemenea, o încălcare a articolelor 17 și 18 din convenție. ÎN DREPT Curtea subliniază că prezenta cauză face parte dintr-o serie de cereri referitoare la fapte similare și în care a avut deja ocazia să se pronunțe (Șapte cereri c. Turcia (dec.), pozițiile 32146/03, 32151/03, 32157/03, 32158/03, 32160/03 și 32161/03, 30 August 2007 Patru cereri c. Turcia (dec.), nr. 31195/03, 3119/03, 31201/03 și 872/04, 15 mai 2007). Având în vedere similitudinea situațiilor în cauză, aceasta nu ar putea, în speță, să se dea la o parte din abordarea adoptată în deciziile menționate anterior. În această privință, având în vedere documentele din dosar și informațiile furnizate de părți, Curtea constată în primul rând că autoritățile municipale au procedat la executarea hotărârilor pronunțate de instanțele naționale, limitând sumele datorate acestora. În acest sens, Comisia constată că avocatul recurentei a semnat, în numele său, o descărcare de gestiune în temeiul căreia acesta elibera municipalitatea de orice datorie în cadrul procedurii de executare forțată în litigiu. Această descărcare de gestiune a dus, din partea recurentei, la renunțarea la orice pretenție în legătură cu procedura de executare a sentinței de care se prevăzuse și, prin urmare, a pus, fără îndoială, capăt, pe plan intern, oricărei contestații din partea sa (pentru o concluzie similară, a se vedea Kolc. Turcia (dec.), 3816/04 și 3827/04, 30 septembrie 2008). Prin urmare, Curtea consideră că recurenta nu mai poate pretinde că este victimă a unei încălcări a articolului 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, această cauză trebuie respinsă ca fiind în mod vădit nefondată în sensul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din Convenție. Curtea arată că celelalte obiecțiuni sunt legate de cauza care a stat la baza articolului 1 din Protocolul nr. 1 și apar nesusținute. În consecință, acestea sunt, de asemenea, în mod evident greșit întemeiate și trebuie, de asemenea, să fie respinse în conformitate cu art. 35 § 3 și 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, pronunță cererea inadmisibilă. Sally Dolle Françoise Tulkens Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2008-12-09
0,96
ONUR MUHENDISLIK A.S. c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 33096/04 présentée par ONUR MÜHENDİSLİK A.Ş. contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 9 décembre 2008 en une chambre composée de : Françoise Tulkens, pr
CtEDO 2009-12-08
0,96
BASER ET ARSLAN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE Requête n o 32024/06 présentée par İsmet BAŞER et autres contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 8 décembre 2009 en une chambre composée de : Françoise T
CtEDO 2008-12-16
0,95
SOGUT c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 33098/04 présentée par Fayik SÖĞÜT contre la Turquie La Cour européenne des droits de l'homme (deuxième section), siégeant le 16 décembre 2008 en une chambre composée de : Fran
CtEDO 2009-06-30
0,95
SARI ET MUTLU c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ 7 requêtes contre la Turquie Requêtes n os 31853/06, 31856/06, 35168/06, 35637/06, 38339/06, 47954/06 et 48663/06 La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant
CtEDO 2008-09-30
0,95
KOL et KOL c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ des requêtes n o 3816/04 et 3827/04 présentées par Kemal KOL et Ünal KOL contre la Turquie La Cour européenne des droits de l'homme (deuxième section), siégeant le 30 septembre 2008 en une chamb
Sursă