Laskowski (III) împotriva Poloniei

Cea decizia nr. 9075/08 de Artur LASKOWSKI împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Catrică Secțiune), care a stat la 16 decembrie 2008 ca Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 1 februarie 2008, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. Prin deliberare, decide după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Artur Laskowski, este un național polonez care s-a născut în 1973 și trăiește în Warszawa. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Jakub Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe.

Circumstanțele cazului Faptele cazului, prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. 1. Procedura penală. La o dată neespecificată în 2001 autoritățile de urmărire din Varșovia au acuzat reclamantul de aprovizionare greșită a bunurilor. La 19 februarie 2002, a fost depus un proiect de pronunțare la Curtea de District din Varșovia. Două audieri, programate la 30 aprilie și 17 iunie 2002, au fost suspendate deoarece reclamantul nu a fost escortat la tribunal din închisoare și, prin urmare, nu a apărut în fața instanței de judecată. În același timp, reclamantul a fost, de asemenea, acuzat de infracțiuni penale în două seturi de proceduri separate, în așteptare în fața Curții de District Iława și a Curții Regionale Olsztyn.

Din acest motiv, el a fost transportat, la o dată neespecificată, la închisoarea Iława. Acțiunea de la Curtea de districtul Iława a fost încheiată la 17 decembrie 2004, în timp ce cele de la Curtea Regională Olsztyn au fost încheiate la 19 mai 2005. La 26 ianuarie 2006, Curtea de district din Varșovia a numit un expert pentru a pregăti un aviz psihiatric și a suspendat audierea. Următoarea ședință, programată la 10 martie 2006, a fost suspendată. La 11 aprilie 2006, instanța a hotărât să plaseze reclamantul, pentru o perioadă de șase săptămâni, într-o instituție psihiatrică de observare. În urma, instanța de judecată a desfășurat audieri la 18 octombrie, 28 noiembrie și 13 decembrie 2006 și 23 ianuarie, 27 februarie, 20 martie, 16 martie și aprilie, 18 mai și 18 iunie 2007. A fost anulată o ședință programată la 24 iulie 2007 din cauza absenței judecătorului.

Două audieri au avut loc la 17 septembrie și 9 octombrie 2007. La 8 noiembrie 2007, Curtea a respins cererea reclamantului de a examina anumite dovezi. La 15 noiembrie 2007, Curtea de District din Varșovia a condamnat reclamantul ca fiind acuzat și condamnat la un an de închisoare. 2. Procedura în temeiul Legii 2004. La 23 august 2007, reclamantul a depus o plângere la Curtea Regională de Varșovia cu privire la o încălcare a dreptului său la un proces într-un termen rezonabil în ceea ce privește procedurile penale împotriva lui și a solicitat o justă satisfacție. El s-a bazat pe Legea din 17 iunie 2004 privind plângeri privind o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil.

(Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki – „Legea 2004”), care a intrat în vigoare la 17 septembrie 2004. La 20 noiembrie 2007, Curtea Regională de Varșovia și-a respins plângerea, menționând că instanța de judecată nu a luat nici o acțiune între iunie 2002 și decembrie 2005, dar a subliniat faptul că, pe parcursul acestei perioade, reclamantul a fost plasat într-o închisoare în afara Varșoviei, unde a fost transportat pentru a fi judecat în două seturi de proceduri penale.

Curtea Regională a hotărât că, în orice caz, legea din 2004 nu ar putea fi aplicată la durata prelungită a procedurii judiciare care au loc înainte de data intrării în vigoare, adică, înainte de 17 septembrie 2004. Având analizat comportamentul Curții de District între data intrării în vigoare a Actului și data la care reclamantul și-a depus plângerea, Curtea Regională de Varșovia a respins plângerea din cauza faptului că nu a existat întârziere nejustificată în cadrul procedurii. La 29 noiembrie 2007, reclamantul a depus un recurs interlocutiv. La 13 decembrie 2007, reclamantul a fost informat de Curtea Regională de Varșovia că nu a fost pus la dispoziție niciun alt recurs în temeiul dreptului intern.

COMPLAINT Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii penale. HOTĂRÂREA La 8 septembrie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul Poloniei propune să plătească 9 800 PLN dlui Artur Laskowski în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 12 august 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Artur Laskowski, reține că Guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească suma de 9.800 PLN, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri.

Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 9075/08 by Artur LASKOWSKI against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 16 December 2008 as a Chamber composed of: Nicolas Bratza, President, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judges, and Lawrence Early, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 1 February 2008, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case. Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Artur Laskowski, is a Polish national who was born in 1973 and lives in Warszawa. The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Jakub Wołąsiewicz of the Ministry of Foreign Affairs.

A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. 1. Criminal proceedings. On an unspecified date in 2001 the Warsaw prosecution authorities charged the applicant with misappropriation of goods. On 19 February 2002 a bill of indictment was lodged with the Warsaw District Court. Two hearings, scheduled on 30 April and 17 June 2002, were adjourned because the applicant was not escorted to the court from prison and hence failed to appear before the trial court. At the same time the applicant was also charged with criminal offences in two separate sets of proceedings, pending before the Iława District Court and the Olsztyn Regional Court.

For that reason he was transported, on an unspecified date, to Iława prison. The proceedings before the Iława District Court were terminated on 17 December 2004, whereas those before the Olsztyn Regional Court were completed on 19 May 2005. On 26 January 2006 the Warsaw District Court appointed an expert in order to prepare a psychiatric opinion and adjourned the hearing. The following hearing, scheduled on 10 March 2006, was adjourned. On 11 April 2006 the court decided to place the applicant, for a period of six weeks, in a psychiatric institution for observation. Subsequently, the trial court held hearings on 18 October, 28 November and 13 December 2006 and 23 January, 27 February, 20 March, 16 and 25 April, 18 May and 18 June 2007. A hearing scheduled on 24 July 2007 was cancelled, due to the judge's absence.

Two hearings were held on 17 September and 9 October 2007. On 8 November 2007 the court rejected an application by the applicant to have certain evidence examined. On 15 November 2007 the Warsaw District Court convicted the applicant as charged and sentenced him to one year of imprisonment. 2. Proceedings under the 2004 Act. On 23 August 2007 the applicant lodged a complaint with the Warsaw Regional Court about a breach of his right to a trial within a reasonable time in respect of the criminal proceedings against him and asked for just satisfaction. He relied on the Law of 17 June 2004 on complaints about a breach of the right to a trial within a reasonable time (Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sądowym bez nieuzasadnionej zwłoki – “the 2004 Act”), which entered into force on 17 September 2004. On 20 November 2007 the Warsaw Regional Court dismissed his complaint.

It noted that the trial court had not taken any action between June 2002 and December 2005, but stressed that throughout that period the applicant had been placed in a prison outside Warsaw, where he was transported to be tried in two sets of criminal proceedings. The Regional Court ruled that in any event the 2004 Act could not be applied to the protracted length of court proceedings occurring before its date of entry into force, that is, before 17 September 2004. Having analysed the conduct of the District Court between the date of the entry into force of the Act and the date on which the applicant had lodged his complaint, the Warsaw Regional Court dismissed the complaint on the ground that there had been no undue delay in the proceedings.

On 29 November 2007 the applicant lodged an interlocutory appeal. On 13 December 2007 the applicant was informed, by the Warsaw Regional Court, that there was no further appeal available to him under the domestic law. COMPLAINT The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the unreasonable length of the criminal proceedings. THE LAW On 8 September 2008 the Court received the following declaration from the Government: “I declare that the Government of Poland offer to pay PLN 9,800 to Mr Artur Laskowski with a view to securing a friendly settlement of the above ‑ mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable.

It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case,” On 12 August 2008 the Court received the following declaration signed by the applicant: “I, Artur Laskowski, note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of PLN 9,800 with a view to securing a friendly settlement of the above ‑ mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.” The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties.

It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Lawrence Early Nicolas Bratza Registrar President