SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr 13314/07 prezentată de Zofia ADAMSKA împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are sediul la 16 decembrie 2008 într-o cameră compusă din Nicolas Bratza, președinte, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judecători, și de Lawrence Early, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 12 martie 2007, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei. După ce a făcut acest lucru, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentei, domnul Zofia Adamska, este un resortisant polonez, născut în 1941 și rezident în Kościan. Ea este reprezentată în fața Curții de către M. Dominik Kurowski, avocat la Poznań. Guvernul polonez ( În perioada 16 mai 2000-12 ianuarie 2007, Tribunalul de District a respins 12 cereri ale recurentei de recuzare a judecătorilor Tribunalului de District (în special S.K.). La 11 iunie 2007, Tribunalul Regional a constatat o anumită perioadă de inactivitate (între 15 iulie 2005 și 15 mai 2006). Cu toate acestea, Tribunalul Regional a analizat doar faptele care au avut loc după intrarea în vigoare a legii din 2004. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanta se plânge de durata procedurii. ÎN URMA zilei de 17 noiembrie 2008, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație subsemnată: Jakub Wołąsiewicz, agentul guvernamental, declară că guvernul polonez oferă dlui Zofia Adamska suma de 12 000 de zlotizi polonezi în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. La 24 noiembrie 2008, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamantă Subsemnata, Zofia Adamska, recurenta, ia act de faptul că guvernul polonez este pregătit să-mi dea suma de 12 000 de zloți polonezi în vederea unei soluționări în amănunt a cauzei având ca origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă aplicabilă eventual și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva Poloniei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri și declar că cazul a fost soluționat definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Ea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în fine al convenției]. Prin urmare, este oportun să se elimine cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Lawrence Early Nicolas Bratza Modulul Președinte
Requête n
o
13314/07
présentée par Zofia ADAMSKA
contre la Pologne
La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 16 décembre 2008 en une chambre composée de
:
Nicolas Bratza,
président,
Lech Garlicki,
Giovanni Bonello,
Ljiljana Mijović,
Ján Šikuta,
Mihai Poalelungi,
Nebojša Vučinić,
juges,
et de Lawrence Early,
greffier de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 12 mars 2007,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire.
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
La requérante, M
me
Zofia Adamska, est une ressortissante polonaise, née en 1941 et résidant à Kościan. Elle est représentée devant la Cour par M
e
Dominik Kurowski, avocat à Poznań. Le gouvernement polonais («
le Gouvernement
») est représenté par son agent, M. Jakub Wołąsiewicz, du ministère des Affaires étrangères.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Le 15 décembre 1999, la requérante engagea une action tendant au partage de la copropriété.
Entre le 16 mai 2000 et 12 janvier 2007, le tribunal de district rejeta 12
demandes de la requérante tendant à récuser les juges du tribunal de district (en particulier S.K.).
Le 11 juin 2007, le tribunal régional constata une certaine période d’inactivité (entre le 15 juillet 2005 et le 15 mai 2006). Il ne s’attacha toutefois qu’à analyser les faits ayant eu lieu après l’entrée en vigueur de la loi de 2004.
La procédure est en cours d’examen devant le tribunal de première instance.
GRIEF
Invoquant l’article 6 de la Convention, la requérant se plaint de la durée de la procédure.
Le 17 novembre 2008, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
Je soussigné, Jakub Wołąsiewicz, l’agent du gouvernement, déclare que le gouvernement polonais offre de verser à M
me
Zofia Adamska la somme de 12
000 zlotys polonais en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l’homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.
»
Le 24 novembre 2008, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante
:
«
Je soussignée, Zofia Adamska, la requérante, note que le gouvernement polonais est prêt à me la somme de 12
000 zlotys polonais en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l’homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Pologne à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée.
»
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1
in fine
de la Convention). En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Lawrence Early
Nicolas Bratza
Greffier
Président