- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 15 ianuarie 2009
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 6, Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
Kozodoyev și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
CAUZA PRIMEI SECȚIUNI DE KOZODOYEV ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nos. 2701/04, 3597/04, 11898/04, 31946/04, și 34826/04) JUDGMENT STRASBOURG 15 ianuarie 2009 FINAL 05/06/2009 Această hotărâre poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Kozodoyev și alții c. Rusia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința ca o cameră compusă din: Christos Rozakis, președinte, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefierul de secțiune care a deliberat în privat la 11 decembrie 2008, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a fost originar în cererile împotriva Federației Ruse depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de resortisanții ruși enumerați în tabelul de mai jos.
Guvernul rus („ Guvernul”) a fost reprezentat de dna V. Milinchuk, fostul reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Președintele Primei Secțiuni a hotărât să transmită guvernului plângerea privind neexecuția hotărârilor și a fost hotărât, de asemenea, să examineze fondurile cererilor în același timp cu admisibilitatea lor (art. 29 § 3). Guvernul s-a opus examinării comune a admisibilității și a meritelor, însă Curtea a respins această opoziție. Reclamanții au obținut hotărâri civile împotriva statului și agențiilor sale. Hotărârile au devenit obligatorii, dar executarea lor completă a fost întârziată. Particularele hotărârilor sunt tabulate mai jos. HOTĂRÂREA ALEGATĂ ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 6 § 1 AL CONVENȚIEI ȘI AL ARTICOLULUI 1 AL PROTOCOLULUI nr. 1 Reclamanții se plângeau de aplicarea întârziere a hotărârilor.
Curtea va examina această plângere în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1. În măsura în care este relevant, aceste articole au citit după cum urmează: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., fiecare are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal...” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de bunurile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Guvernul a susținut că această plângere este inadmisibilă.
Nu toate reclamanții au fost victime, printre altele deoarece premiile întârziate au fost ajustate pentru costul de viață. Unele hotărâri au fost rendue înainte de 5 mai 1998 (data intrării în vigoare a Convenției în ceea ce privește Rusia), și de aceea plângerea a fost incompatibilă ratione temporis Reclamanții nu au reușit să epuizeze căile de recurs interne, cum ar fi o cerere de daune, o ajustare a costului de viață și o acțiune de neglijență. Reclamanții au pierdut termenul de șase luni pentru a solicita Curtea. Autoritățile au făcut tot posibilul pentru aplicarea hotărârilor. Orice întârzieri au fost cauzate de obstacole obiective, cum ar fi complexitatea sistemului bugetar, nerespectarea formalităților reclamanților și refuzul ofertelor de soluționare.
Reclamanții au susținut plângerile insistând că hotărârile au fost executate cu întârzieri necorespunzătoare sau executate doar parțial. Curtea remarcă că, în multe ocazii, a respins argumentele similare celor prezentate de Guvern în acest caz (a se vedea, printre altele, Burdov v. Rusia (dec.), nr. 59498/00, CEDH 2001 VI; Akashev v. Rusia , nr. 30616/05, §§ 22–23, 12 iunie 2008; Nazarchuk v. Ucraina , nr. 9670/02, § 20, 19 aprilie 2005; Plognikovy v. Rusia , nr. 43883/02, § 16, 24 În aceste cazuri, Curtea va respinge, de asemenea, aceste argumente. Curtea constată că această plângere nu este, vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 din Convenție, și că nu este inadmisibilă din alte motive.
Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Curtea reiterează că o întârziere nejustificată în aplicarea unei hotărâri obligatorii poate încălca Convenția (a se vedea Burdov c. Rusia , nr. 59498/00, ECHR 2002 III). Pentru a decide dacă întârzierea a fost rezonabilă, Curtea va examina cât de complexă a procedurii de aplicare a aplicării, cum s-a comportat reclamantul și autoritățile și ce natură a atribuirii (a se vedea Raylyan c. Rusia) 11. În prezent, pentru fiecare reclamant, executarea unei hotărâri a depășit cel puțin un an. Având în vedere lipsa complexității executării, comportamentul părților și natura acordurilor, Curtea constată că această perioadă a fost incompatibilă cu cerințele Convenției.
12. În consecință, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1. II. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE A CONVENȚIEI 13. Reclamanții au făcut, de asemenea, o serie de plângeri accesorii care se referă la articolele 3, 4, 5, 6, 7, 11, 13, 17 și 18 din Convenție, precum și la art. 1 din Protocolul nr. 1. 14. Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că aceste plângeri sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție.
III. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 15. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 16. Reclamanții au avansat afirmații la scară largă în ceea ce privește prejudiciu material, prejudiciu moral și costuri și cheltuieli. Guvernul a contestat majoritatea cererilor ca fiind nefondate. 17. Curtea consideră că reclamanții au suferit prejudiciu material și moral ca urmare a executării întârziere a hotărârilor.
Guvernul asigură, prin mijloace adecvate, executarea hotărârilor marcate în tabelul de mai jos (a se vedea, cu alte referințe, Poznakirina c. Rusia , nr. 25964/02, § În plus, în ceea ce privește evaluarea bazelor echitabile și rezonabile, Curtea atribuie reclamanților sumele indicate în ultima coloană a tabelului de mai jos. 18. Curtea consideră oportun ca dobânzile implicite să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, Curtea UNANIMOUS decide să se alăture cererilor; declară plângerea privind neexecuția hotărârilor admisibile și restul cererilor inadmisibile; declară că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenția și a articolului 1 din Protocolul nr. 1; deține litera (a) faptul că Statul pârât în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din convenție, asigură executarea hotărârilor marcate în tabelul de mai jos și, în plus, plătește reclamanților sumele indicate în ultima coloană a tabelului de mai jos; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție.
Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 15 ianuarie 2009, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de judecată.
Søren Nielsen Christos Rozakis Președintele grefierului nr. Solicitant Hotărârea judecătorului naștet în judecată a premiului obligatoriu pentru perioada just satisfânt 2701/04 Kozodoyev Viktor Vasilyevich 1949 Curtea de district Sudogodskiy din regiunea Vladimir 25/04/97 Apartament social 01/05/97 30/08/06 8y 3m 5 100 € Kozodoyeva Neonila Grigorievna 1950 Sudododskiy district Court of the Vladimir region 25/04/97 Social flat 01/05/97 30/08/06 8y 3m 5 100 € Kozodoyeva Tatyana Viktorovna 1977 Sudododskiy district Court of the Vladimir region 25/04/97 Social flat 01/05/97 30/08/06 8y 3m 5 100 € Kozodoyev Andrey Viktorovich 1973 Sudododskiy district Court of the Vladimir region 25/04/97 Social flat 01/05/97 30/08/06 8y 3m 5 100 € 3597/04 Maksimchuk Viktor Anatolyevich 1962 Tribunalul Orașului Petrozavodsk 25/02/03 Beneficii Chernobyl 22/04/03 17/12/03 0y 7m 0 € Tribunalul Orașului Petrozavodsk 14/07/04 Beneficii Chernobyl 27/07/04 02/11/06 2y 3m 2 600 € 11898/04 Kozhevnikova Lyubov Mikhaylovna 1936 Zherdevskiy Curtea de district din regiunea Tambov 20/10/93 Daune pentru acuzații nedreptate 20/10/93 10y 6m 5 100 € 31946/06 Sukhachev Ilya Ivanovich 1952 Curtea de district Tsentralnyi din Volgograd 18/03/04 Beneficii de Chernobyl 19/05/04 24/06/05 1y 1m 2 000 € Curtea de district Tsentralnyi din Volgograd 10/07/06 Beneficii de Chernobyl 20/07/06 29/11/07 1y 4m 34826/04 Kulev Viktor
Aleksandrovich 1961 Curtea de oraș Pskov 11/12/02 Beneficii de Cernobyl 24/12/02 01/05/06 3y 4m 3 600 €
FIRST SECTION
CASE OF KOZODOYEV AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 2701/04, 3597/04, 11898/04, 31946/04, and 34826/04) JUDGMENT STRASBOURG 15 January 2009 FINAL 05/06/2009 This judgment may be subject to editorial revision. In the case of Kozodoyev and Others v. Russia , The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judges, and Søren Nielsen, Section Registrar , Having deliberated in private on 11 December 2008, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against the Russian Federation lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by the Russian nationals listed in the table below.
The Russian Government (“the Government”) were represented by Ms V. Milinchuk, former Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.
The President of the First Section decided to communicate the complaint concerning non-enforcement of judgments to the Government. It was also decided to examine the merits of the applications at the same time as their admissibility (Article 29 § 3). The Government objected to the joint examination of the admissibility and merits, but the Court rejected this objection. THE FACTS
The applicants obtained civil judgments against the State and its agencies. The judgments became binding but their full enforcement was delayed. Particulars of the judgments are tabulated below. THE LAW I. ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 6 § 1 OF THE CONVENTION AND OF ARTICLE 1 OF PROTOCOL No. 1
The applicants complained about the delayed enforcement of the judgments. The Court will examine this complaint under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1. Insofar as relevant, these Articles read as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ..., everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal...” Article 1 of Protocol No. 1 “Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law. The preceding provisions shall not, however, in any way impair the right of a State to enforce such laws as it deems necessary to control the use of property in accordance with the general interest or to secure the payment of taxes or other contributions or penalties.” A. Admissibility
The Government argued that this complaint was inadmissible. Not all applicants had been victims, among other things because the delayed awards had been adjusted for the cost of living. Some judgments had been given before 5 May 1998 (the date of entry into force of the Convention in respect of Russia), and hence the complaint was incompatible ratione temporis . The applicants had failed to exhaust domestic remedies such as a claim for damages, an adjustment for the cost of living, and a negligence action. The applicants had missed the six-month time-limit for applying to the Court. The authorities had done their best to enforce the judgments. Any delays had been caused by objective obstacles such as the complexity of the budgetary system, the applicants' failure to respect formalities, and the applicants' refusal of settlement offers.
The applicants maintained their complaints insisting that the judgments had been enforced with unreasonable delays or enforced only partly.
The Court notes that it has on many occasions rejected arguments similar to the ones raised by the Government in the present case (see, among other authorities, Burdov v. Russia (dec.), no. 59498/00, ECHR 2001 ‑ VI; Akashev v. Russia , no. 30616/05, §§ 22–23, 12 June 2008; Nazarchuk v. Ukraine , no. 9670/02, § 20, 19 April 2005; Plotnikovy v. Russia , no. 43883/02, § 16, 24 February 2005). In the present cases the Court will also reject these arguments.
The Court notes that this complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 of the Convention. It further notes that it is not inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible. B. Merits
The Court reiterates that an unreasonably long delay in the enforcement of a binding judgment may breach the Convention (see Burdov v. Russia , no. 59498/00, ECHR 2002 ‑ III). To decide if the delay was reasonable, the Court will look at how complex the enforcement proceedings were, how the applicant and the authorities behaved, and what the nature of the award was (see Raylyan v. Russia , no. 22000/03, § 31, 15 February 2007).
In the present cases, for each applicant the enforcement of at least one judgment exceeded one year. Taking into consideration the lack of complexity of the enforcement, the parties' behaviour and the nature of the awards, the Court finds that this period was incompatible with the requirements of the Convention.
There has, accordingly, been a violation of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1. II.
OTHER ALLEGED VIOLATIONS OF THE CONVENTION
13. The applicants also made a number of accessory complaints referring to Articles 3, 4, 5, 6, 7, 11, 13, 17, and 18 of the Convention, and Article 1 of Protocol No. 1.
However, in the light of all the material in its possession, and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that they do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention or its Protocols. It follows that these complaints are manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. III.
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
15. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
The applicants advanced wide-ranging claims in respect of pecuniary damage, non-pecuniary damage, and costs and expenses. The Government contested most of the claims as unfounded.
The Court considers that the applicants have sustained pecuniary and non-pecuniary damage as a result of the delayed enforcement of the judgments. The Government shall secure, by appropriate means, the enforcement of the judgments that are marked as outstanding in the table below (see, with further references, Poznakhirina v. Russia , no. 25964/02, § 33, 24 February 2005). In addition, making its assessment on equitable and reasonable bases, the Court awards to the applicants the amounts shown in the last column of the table below.
The Court considers it appropriate that the default interest should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.
FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY
1. Decides to join the applications; 2. Declares the complaint concerning non-enforcement of judgments admissible and the remainder of the applications inadmissible; 3. Holds that there has been a violation of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1; 4. Holds (a) that the respondent State within three months from the date on which the judgment becomes final according to Article 44 § 2 of the Convention, shall secure the enforcement of the judgments marked as outstanding in the table below, and in addition pay the applicants the amounts shown in the last column of the table below; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; 5. Dismisses the remainder of the applicants' claims for just satisfaction.
Done in English, and notified in writing on 15 January 2009, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.
Søren Nielsen Christos Rozakis Registrar President No. Applicant Born Court Judgment of Award Binding on Enforced on Period Just satisfaction 2701/04 Kozodoyev Viktor Vasilyevich 1949 Sudogodskiy District Court of the Vladimir Region 25/04/97 Social flat 01/05/97 30/08/06 8y 3m 5 100 € Kozodoyeva Neonila Grigoryevna 1950 Sudogodskiy District Court of the Vladimir Region 25/04/97 Social flat 01/05/97 30/08/06 8y 3m 5 100 € Kozodoyeva Tatyana Viktorovna 1977 Sudogodskiy District Court of the Vladimir Region 25/04/97 Social flat 01/05/97 30/08/06 8y 3m 5 100 € Kozodoyev Andrey Viktorovich 1973 Sudogodskiy District Court of the Vladimir Region 25/04/97 Social flat 01/05/97 30/08/06 8y 3m 5 100 € 3597/04 Maksimchuk Viktor Anatolyevich 1962 Petrozavodsk Town Court 25/02/03 Chernobyl benefits 22/04/03 17/12/03 0y 7m 0 € Petrozavodsk Town Court 14/07/04 Chernobyl benefits 27/07/04 02/11/06 2y 3m 2 600 € 11898/04 Kozhevnikova Lyubov Mikhaylovna 1936 Zherdevskiy District Court of the Tambov Region 20/10/93 Damages for wrongful prosecution 20/10/93 outstanding 10y 6m 5 100 € 31946/06 Sukhachev Ilya Ivanovich 1952 Tsentralnyi District Court of Volgograd 18/03/04 Chernobyl benefits 19/05/04 24/06/05 1y 1m 2 000 € Tsentralnyi District Court of Volgograd 10/07/06 Chernobyl benefits 20/07/06 29/11/07 1y 4m – 34826/04 Kulev Viktor Aleksandrovich 1961 Pskov Town Court 11/12/02 Chernobyl
benefits 24/12/02 01/05/06 3y 4m 3 600 €