- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 20 ianuarie 2009
- Stat pârât
- POL
- Articole
- Articolul 3, Articolul 8
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 3
- Încălcare — Articolul 8
- Prejudiciu moral — sumă acordată
Wenerski împotriva Poloniei
Traducere în română Auto
Reclamantul s-a născut în 1970 și trăiește în Kluczbork. Reclamantul este un infractor obișnuit și are un dosar penal. A fost acuzat de jaf și reținut pe cale de reținere în centrul de detenție Wołomin și mai târziu în centrul de detenție de la 18 decembrie 2001 la 8 august 2003, când hotărârea finală a fost dată în cazul său. În prezent, el are condamnare la închisoare după condamnare pentru diverse infracțiuni. Reclamantul suferă de probleme ofthalmologice severe care rezultă dintr-o leziune oculară suferită în timpul unei lupte cu un coleg deținut. În 1996, înainte de a fi reținut, ochiul drept a fost eliminat. El este în prezent cu ochi uni. Problemele sale se referă în principal la pricina ochiului extras.
În 1998 un expert în oftalmologie, Prof. J.Sz., a considerat necesar să opereze pe ochiul drept al reclamantului pentru a elimina rămășițele ochiului extras. Operația ar fi trebuit să fie efectuată în timp ce reclamantul a fost eliberat din detenție. Cu toate acestea, nu a avut loc, din motive necunoscute. În aprilie și iunie 2000 diferite specialiști din Varșovia și Bytom au examinat reclamantul. S-a sugerat ca el să facă o reconstrucție a șosetei de ochi drepte la spitalul Universității Medice din Varșovia, care era programat pentru 14 august 2000. Într-o decizie din 3 iulie 2000, Comisia Medicală din Centrul Remand din Varșovia a ordonat suspendarea condamnării la închisoare a reclamantului de două luni.
Se pare că operațiunea nu a fost efectuată deoarece reclamantul nu a reușit să apară pentru o examinare preliminară. La 14 februarie 2002, în timp ce reclamantul a fost reținut pe reținere, un alt specialist în oftalmologie a descoperit că a existat necesitatea de a efectua o reconstrucție a șosetei oculare drepte. O operație a fost programată pentru 22 aprilie 2002; totuși, a fost amânată până la 27 mai 2002, deoarece, după cum se menționează în certificatul medical al reclamantului din 29 aprilie 2002, spitalul a refuzat să-l efectueze „sub escortă”, ceea ce presupune că va fi transportat înapoi la spitalul unui centru de detenție imediat după operație. 10. Operația planificată pentru 27 mai 2002 nu a fost efectuată deoarece reclamantul nu a fost eliberat de la detenție și nici nu a suspendat condamnarea la închisoare pentru perioada necesară.
Guvernul a observat că la 24 mai 2002 au fost acuzații noi împotriva reclamantului și că, din acest motiv, el nu a putut fi eliberat. În acest sens, judecătorul responsabil cu cazul reclamantului a întrebat spitalul Centrului Remand Bytom dacă operațiunea reclamantului poate fi amânată. Această întrebare a fost răspunsă negativ după o examinare la 22 august 2002. În plus, s-a constatat că reclamantul are nevoie de o operațiune diferită pe ochiul stâng, și anume o vitrectomie. 11. Vitrectomia reclamantului la ochiul stâng urma să fie efectuată la spitalul Centrului Remand de Bytom la 3 octombrie 2002. Acesta a fost anulat deoarece reclamantul a refuzat să facă această operațiune la spitalul Centrului Remand de Bytom.
El a protestat împotriva condițiilor în care urma să aibă loc și a insistat să fie tratat la spitalul Universității Medice din Varșovia. 12. La 10 iunie 2002, reclamantul a fost examinat în sala de oftalmologie a spitalului Centrului Remand de Bytom. Cu toate acestea, medicii au hotărât să nu opereze pe ochiul drept al reclamantului în spitalul Centrului Remand, deoarece trebuie să fie în vigoare unități speciale. Prin urmare, s-a hotărât să se efectueze operația la spitalul Universității Medice din Varșovia la 22 septembrie 2002. În plus, s-a cerut ca reclamantul să fie eliberat pentru perioada operației și după îngrijire. Operația nu a avut loc deoarece reclamantul nu a fost eliberat, din motive necunoscute.
13. Între timp, un medic la Spitalul Universității Medice din Varșovia a fost de acord să opereze pe soțul drept al reclamantului “sub escortă”, care nu a solicitat eliberarea reclamantului. 14. Într-o scrisoare din 8 octombrie 2002, spitalul care a fost de acord să efectueze operațiunea “sub escortă” a programat operațiunea pentru 19 noiembrie 2002. În plus, într-o scrisoare din 29 octombrie 2002 un alt spital a confirmat că o operațiune asupra reclamantului ar putea fi efectuată „sub escortă”. 15. O înregistrare în dosarele medicale ale reclamantului din 19 noiembrie 2002 a declarat că operația ar trebui efectuată imediat. Din motive necunoscute, operația nu a avut loc. 16. La 31 decembrie 2002, Centrul de detenție a informat Curtea de district Wołomin că o operațiune a fost programată pentru 4 februarie 2003 și că orice amânare a tratamentului planificat al reclamantului ar putea să-și periclească sănătatea și să-și pună în pericol viața.
Cu toate acestea, aceasta se referă la dosarul că reclamantul nu a fost tratat la acea dată. 17. La 18 februarie 2004, la Spitalul Clinic Academic Norbert Balicki a fost efectuată reconstrucția parțială a ședinței ochiului drept al reclamantului, la spitalul de la Norbert Balicki din Čód. Apoi, în timpul unei verificări pe 20 octombrie 2004 la spitalul Centrului Remandă de Bytom a fost constatat că reclamantul are nevoie de o operație suplimentară pe ședința oculară dreaptă. 18. La 10 noiembrie 2004, un alt specialist a dat un aviz cu privire la starea reclamantului în care a declarat că operațiunea are doar un scop estetic și că ar putea fi efectuată „sub escortă” în ianuarie 2005. 19. Într-o scrisoare din 12 aprilie 2005 un spital diferit, care a fost cerut să efectueze operațiunea “sub escortă”, a refuzat să facă acest lucru.
20. În dosarele medicale ale reclamantului care acoperă perioada din iulie până în octombrie 2005 s-a declarat în mod repetat că operațiunea ar trebui să fie efectuată imediat. 21. La 1 aprilie 2005, la sala chirurgicală a Academiei Medice din Gdańsk, un corp străin (o bară metalică) a fost eliminat de la presa oculară dreaptă a reclamantului. A fost rezultatul unei leziuni auto-inflicată de o dată neespecificată. 22. La 17 ianuarie 2006, reclamantul a fost transportat la spital pentru a vedea un medic. Acolo, reclamantul a fost diagnosticat cu o inflamație a ochiului drept. Specialistul a recomandat așteptare pentru o operație până când inflamația a vindecat. 23. Într-o scrisoare din 15 martie 2006 reclamantul a informat Curtea că operația nu a fost încă efectuată.
El a subliniat faptul că starea sa de sănătate s-a deteriorat grav și că suferia de o inflamație a soclului ochiului drept. 24. În timpul unei examinări din 14 august 2006 la Centrul de Detenție, specialistul a constatat că ochiul drept al reclamantului a fost infectat cu un virus și că starea sa are nevoie de chirurgie urgentă. 25. În decembrie 2006, reclamantul a fost transportat la spitalul clinic al Ministerului Apărării din Polonia, deoarece operațiunea care trebuie efectuată a fost de un caracter foarte complicat. Un specialist care a examinat reclamantul a constatat că o operațiune plastică complexă și multi etape pe șosea dreaptă a reclamantului a trebuit să fie efectuată. Cu toate acestea, s-a subliniat faptul că aceste proceduri nu sunt acoperite de Fondul Național de Sănătate din Polonia.
Într-o scrisoare din 2 ianuarie 2007, reclamantul a fost informat că operațiunea poate fi efectuată, cu condiția ca acesta să-și acopere costurile. 26. La 9 ianuarie 2007, după ce reclamantul a fost din nou examinat la Centrul de Detenție, s-a constatat că a fost necesară operarea urgentă a concurenței ochiului drept. 27. Certificatele medicale din 16 ianuarie 2007 emise de Centrul de Detenție Çódש au declarat că nu exista nici o inflamație a socluului ochiului drept al reclamantului și că starea sa poate fi tratată la spitalul centrului. Se pare că operația nu a fost efectuată. 28. După un alt refuz de efectuare a operațiunii, reclamantul a contactat Centrul de Oncologie la Institutul Maria Skłodowska-Curie, condus de Prof.
E.T., solicitând ajutor. În răspuns la scrisoarea reclamantului Prof. E.T., după examinarea dosarelor sale medicale, a declarat că starea sa necesită o intervenție chirurgicală imediată și a programat data consultării pentru 15 februarie 2007. Consultarea nu a avut loc, deoarece se pare că gestionarea Centrului de Detenție nu a acordat concediul necesar. 29. La 9 februarie și 30 martie 2007, spitalul Centrului Remandă de Bytom a informat reclamantul că sala de oftalmologie a acestuia nu a efectuat operație plastică pe ochi. 30. Reclamantul a folosit diverse mijloace pentru a atrage atenția autorităților asupra problemelor sale de sănătate. 31. În numeroase ocazii, el a solicitat să fie eliberat din detenție în timpul rezidențial, din cauza problemelor cu ochiul său.
32. Cererea sa a fost respinsă în repetate rânduri (decizia procurorului din districtul Wolomin din 4 martie 2002 și hotărârile Curții din districtul Wolomin din 30 iulie 2002 și 12 noiembrie 2002). Apelul său împotriva deciziei din 4 martie 2002 a fost respins (decizia Procurorului regional din Varșovia din 5 aprilie 2002). 33. Reclamantul a încercat, de asemenea, să pună în pericol detenția sa prin depunerea unui recurs împotriva unei ordonanțe din 20 noiembrie 2002 de prelungire a detenției sale în reținere. Într-o hotărâre din 13 decembrie 2002 Curtea Regională de Varșovia și-a respins recursul împotriva detenției din 20 noiembrie 2002. 34. Reclamantul a depus, de asemenea, cereri de suspendare în îndeplinirea condamnării la închisoare pentru perioada tratamentului său în spital și după îngrijire.
Solicitațiile sale au fost refuzate de Curtea Regională în hotărârile din 2 decembrie 2002, 29 noiembrie 2004 și 27 februarie 2006. 35. Instanțele au afirmat în mod repetat, în motivele lor, că operațiunea solicitată ar putea fi efectuată „sub escortă”, fără a fi necesară permisiunea, și că întârzierea în efectuarea operațiunii nu ar duce la deteriorarea sănătății reclamantului. În refuzul din 27 februarie 2006, instanța se baza, de asemenea, pe faptul că inflamația sociului ochiului drept al reclamantului a fost o contraindicație medicală împotriva performanței imediate a operațiunii. A considerat că operațiunea ar trebui să fie întârziată până când inflamația s-a vindecat. 36. Reclamantul a depus, de asemenea, numeroase plângeri la autoritățile responsabile cu centrele de detenție, precum și la instituțiile de supraveghere, despre lipsa sa de asistență medicală adecvată.
Toate plângerile sale s-au dovedit a fi nefondate. Autoritățile au afirmat în mod repetat că reclamantul a fost văzut de către medici în numeroase ocazii, că i-a fost acordat toate medicamentele prescrise pentru el și că nu există argumente medicale împotriva operațiunii care sunt efectuate „sub escortă” (scrisele Centrului de Detenție din Varșovia-Białłęka din 10 ianuarie 2003 și Inspectoarea Regională din Varșovia din 27 ianuarie 2003). De asemenea, s-a subliniat faptul că reclamantul nu a demonstrat că a utilizat suspendările condamnării la închisoare pe care le-a fost acordată anterior în conformitate cu scopul lor (tratament medical sub control). 37. Reclamantul a contestat concluzia că nu a avut niciun tratament medical în timpul perioadelor în care i-a fost acordată suspendări a condamnării la închisoare.
El a instituit proceduri penale împotriva instituției de îngrijire a sănătății din centrul de detenție pentru a face o declarație falsă. În cursul acestor proceduri, s-a stabilit că reclamantul a suferit un tratament medical în timpul perioadelor contestate (a avut ochiul îndepărtat). 38. Reclamantul i-a prezentat un plic trimis de la Curte, cu logoul Consiliului Europei. Poartă ștampile marcate „censorate” și „un judecător” și o ștampilă a Centrului de Detenție din Varșovia-Białłęka cu data de 9 aprilie 2003 și semnătură ilegibilă. Poartă, de asemenea, o ștampilă a Consiliului Europei cu data de 25 martie 2003. În plus, reclamantul a susținut că corespondența sa a fost oprită și că a primit-o cu o întârziere de aproximativ o lună.
39. Regulile privind accesul la asistență medicală pentru prizonieri condamnați sunt stabilite în Codul de execuție a sentințelor penale din 6 iunie 1997 (Kodeks karny wykonawczy – „Codul 1997”), care a intrat în vigoare la 1 septembrie 1998. 40. Partea relevantă a articolului 115 § 1 din Codul prevede următoarele: „O persoană condamnată are acces la asistență medicală gratuită ...” art. 115 a fost modificat substanțial în 2003 și, în ocazii ulterioare, modificările care acoperă în mod larg gama de asistență medicală disponibilă persoanelor condamnate și normele de aplicare a acestuia. Dispoziția menționată mai sus a rămas nemodificată în substanță.
41. În ceea ce privește accesul la asistență medicală pentru persoanele deținute în reținere, art. 214 § 1 din Codul prevede următoarele: „Dacă nu sunt prevăzute excepții în prezentul capitol, o persoană deținută în reținere dispune de cel puțin aceleași drepturi care sunt garantate unei persoane condamnate care îndeplinesc o condamnare de închisoare în cadrul regimului obișnuit într-o închisoare închisă. Nu se pot aplica restricții, cu excepția celor care sunt necesare pentru a asigura conduita corectă a procedurilor penale, pentru a menține ordinea și securitatea într-un centru de reținere și pentru a preveni demoralizarea deținuților reținuți.” 42. Legea internă relevantă privind cenzurarea corespondenței deținuților este stabilită în hotărârea Curții în cazul Michta c. Polonia, nr. 13425/02, §§ 33-39, 4 mai 2006.
4. The applicant was born in 1970 and lives in Kluczbork.
The applicant is a habitual offender and has a criminal record. He was charged with robbery and detained on remand in the Wołomin Detention Centre and later in the Łódź Detention Centre from 18 December 2001 to 8 August 2003, when the final judgment was given in his case. At present he is serving prison sentences after conviction for various offences.
The applicant suffers from severe ophthalmological problems resulting from an eye injury sustained during a fight with a fellow inmate. In 1996, before he was detained, his right eye was removed. He is currently one-eyed. His problems concern mainly the socket of his extracted eye.
In 1998 an expert in ophthalmology, Prof. J.Sz., found it necessary to operate on the applicant’s right eye socket to have the remains of the extracted eye removed. The surgery should have been performed while the applicant was released from detention. However, it did not take place, for unknown reasons.
In April and June 2000 different specialists from Warsaw and Bytom examined the applicant. It was suggested that he undergo a reconstruction of his right eye socket at Warsaw Medical University Hospital, which was scheduled for 14 August 2000. In a decision of 3 July 2000 the Medical Commission at Warsaw Remand Centre ordered a two-month suspension of the applicant’s prison sentence. It appears that the operation was not performed as the applicant failed to appear for a preliminary examination.
On 14 February 2002, while the applicant was detained on remand, another specialist in ophthalmology discovered that there was a need to perform a reconstruction of his right eye socket. An operation was scheduled for 22 April 2002; it was, however, postponed until 27 May 2002, since as stated in the applicant’s medical certificate of 29 April 2002, the hospital refused to perform it “under escort”, which implied that he would be transported back to a detention centre’s hospital immediately after the operation.
The surgery scheduled for 27 May 2002 was not performed since the applicant was granted neither release from detention nor a suspension of his prison sentence for the necessary period. The Government observed that on 24 May 2002 new criminal charges had been brought against the applicant and that for this reason he could not be released. In this connection, the judge in charge of the applicant’s case asked the Bytom Remand Centre hospital whether the applicant’s operation could be postponed. This question was answered in the negative after an examination on 22 August 2002. Moreover, the applicant was found to be in need of a different operation on his left eye, namely a vitrectomy.
The applicant’s vitrectomy on his left eye was scheduled to be performed at the Bytom Remand Centre hospital on 3 October 2002. It was cancelled since the applicant refused to undergo this operation at the Bytom Remand Centre hospital. He protested against the conditions in which it was to take place and insisted on being treated at Warsaw Medical University Hospital.
On 10 June 2002 the applicant was examined in the ophthalmology ward of the Bytom Remand Centre hospital. The doctors, however, decided not to operate on the applicant’s right eye socket in the Remand Centre hospital, since special facilities had to be in place. Therefore it was decided to have the operation performed at Warsaw Medical University Hospital on 22 September 2002. It was further requested that the applicant be released for the period of the operation and aftercare. The surgery did not take place since the applicant was not granted release, for unknown reasons.
In the meantime a doctor at Warsaw Medical University Hospital agreed to operate on the applicant’s right eye socket “under escort”, which did not require the applicant to be released.
In a letter of 8 October 2002 the hospital which had agreed to perform the operation “under escort” scheduled the operation for 19 November 2002. Furthermore, in a letter of 29 October 2002 another hospital confirmed that an operation on the applicant could be carried out “under escort”.
An entry in the applicant’s medical records dated 19 November 2002 stated that the operation should be performed immediately. For unknown reasons, the surgery did not take place.
On 31 December 2002 the Łódź Detention Centre informed the Wołomin District Court that an operation had been scheduled for 4 February 2003 and that any postponement of the planned treatment of the applicant might harm his health and endanger his life. Nevertheless, it transpires from the case file that the applicant was not treated on that date.
On 18 February 2004 the partial reconstruction of the applicant’s right eye socket was performed at the Norbert Balicki Academic Clinical Hospital in Łódź. Subsequently, during a check-up on 20 October 2004 at the Bytom Remand Centre hospital, the applicant was found to be in need of a supplementary operation on his right eye socket.
On 10 November 2004 another specialist gave an opinion on the applicant’s condition in which he stated that the operation had merely an aesthetic purpose and that it could be performed “under escort” in January 2005.
In a letter of 12 April 2005 a different hospital, which had been asked to perform the operation “under escort”, refused to do so.
In the applicant’s medical records covering the period from July until October 2005 it was repeatedly stated that the operation should be performed immediately.
On 1 April 2005 at the surgical ward of the Medical Academy in Gdańsk a foreign body (a metal bar) was removed from the applicant’s right eye socket. It was the result of a self-inflicted injury of an unspecified date.
On 17 January 2006 the applicant was transported to a hospital to see a doctor. There, the applicant was diagnosed with an inflammation of his right eye socket. The specialist recommended waiting for an operation until the inflammation had healed.
In a letter of 15 March 2006 the applicant informed the Court that the operation had not yet been performed. He stressed that his state of health had seriously deteriorated and that he was suffering from an inflammation of his right eye socket.
During an examination of 14 August 2006 at the Łódź Detention Centre, the specialist found that the applicant’s right eye was infected with a virus and that his condition required urgent surgery.
In December 2006 the applicant was transported to the Plastic Surgery Ward of the Clinical Hospital of the Polish Ministry of Defence, as the operation to be performed was of a highly complicated character. A specialist examining the applicant found that a complex, multi-stage plastic operation on the applicant’s right eye socket had to be performed. It was stressed, however, that such procedures were not covered by the Polish National Health Fund. In a letter of 2 January 2007 the applicant was informed that the operation could be performed, provided that he covered its costs.
On 9 January 2007, after the applicant had again been examined at the Łódź Detention Centre, it was found that his right eye socket had to be urgently operated on.
Medical certificates of 16 January 2007 issued by the Łódź Detention Centre stated that there was no inflammation of the applicant’s right eye socket and that his condition could be treated at the centre’s hospital ward. It appears that the surgery was not performed.
After another refusal to have the operation performed, the applicant contacted the Oncology Centre at the Maria Skłodowska-Curie Institute, headed by Prof. E.T., requesting help. In reply to the applicant’s letter Prof. E.T., after examining his medical records, stated that his condition required immediate surgery and scheduled the date of the consultation for 15 February 2007. The consultation did not take place, since it appears that the management of the Łódź Detention Centre did not grant the necessary leave.
On 9 February and 30 March 2007 the Bytom Remand Centre hospital informed the applicant that its ophthalmology ward did not perform plastic surgery on eye sockets.
The applicant used various means in order to draw the attention of the authorities to his health problems.
On numerous occasions he requested to be released from detention on remand on account of his eye problems.
His requests were repeatedly refused (decision of the Wołomin District Prosecutor of 4 March 2002 and decisions of the Wołomin District Court of 30 July 2002 and 12 November 2002). His appeal against the decision of 4 March 2002 was dismissed (the Warsaw Regional Prosecutor’s decision of 5 April 2002).
The applicant also tried to challenge his detention by lodging an appeal against an order of 20 November 2002 prolonging his detention on remand. In a decision of 13 December 2002 the Warsaw Regional Court dismissed his appeal against the detention order of 20 November 2002.
The applicant also lodged requests for a suspension in serving his prison sentence for the period of his treatment in hospital and aftercare. His requests were refused by the Łódź Regional Court in decisions of 2 December 2002, 29 November 2004 and 27 February 2006.
The courts repeatedly stated in their reasons for their decisions that the requested operation could be performed “under escort”, without leave being necessary, and that the delay in performing the operation would not result in any deterioration of the applicant’s health. In its refusal of 27 February 2006 the court also relied on the fact that the inflammation of the applicant’s right eye socket was a medical contra-indication against the immediate performance of the operation. It considered that the operation should be delayed until the inflammation had healed.
The applicant also lodged numerous complaints with the authorities in charge of detention centres, as well as with supervisory institutions, about his lack of proper medical care. All his complaints were found to be unsubstantiated. The authorities repeatedly stated that the applicant had been seen by doctors on numerous occasions, that he had been given all medicines prescribed for him and that there were no medical arguments against the operation being carried out “under escort” (letters of the Warsaw-Białołęka Detention Centre of 10 January 2003 and the Warsaw Regional Inspectorate of 27 January 2003). It was also emphasised that the applicant had not proved that he had used the suspensions of his prison sentence which he had previously been granted in compliance with their purpose (undergoing medical treatment).
The applicant contested the finding that he had not undergone any medical treatment during the periods when he had been granted suspensions of his prison sentence. He instituted criminal proceedings against the health-care institution of the detention centre on a charge of making a false statement. In the course of these proceedings it was established that the applicant had undergone some medical treatment during the contested periods (he had had his eye removed).
The applicant submitted an envelope sent to him from the Court, bearing the logo of the Council of Europe. It bears stamps marked “censored” and “a judge” and a stamp of the Warsaw-Białołęka Detention Centre with the date 9 April 2003 and an illegible signature. It also bears a stamp of the Council of Europe with the date 25 March 2003. It appears from the case file that the applicant was not present when the correspondence was censored. Furthermore, the applicant claimed that his correspondence had been stopped and that he had received it with a delay of about one month.
Rules on access to medical assistance for convicted prisoners are set out in the Code of Execution of Criminal Sentences of 6 June 1997 (Kodeks karny wykonawczy – “the 1997 Code”), which entered into force on 1 September 1998.
The relevant part of Article 115 § 1 of the Code provides as follows: “A convicted person shall have access to free health care ...” Article 115 was substantially amended in 2003 and on subsequent occasions, the amendments extensively covering the range of medical assistance available to convicted persons and rules for its application. The provision referred to above remained unchanged in substance.
As regards access to medical assistance for persons detained on remand, Article 214 § 1 of the Code provides as follows: “Unless exceptions are provided for in the present Chapter, a person detained on remand shall enjoy at least the same rights as are secured to a convicted person serving a sentence of imprisonment under the ordinary regime in a closed prison. No restrictions shall be applied to him except such as are necessary to secure the proper conduct of criminal proceedings, to maintain order and security in a remand centre and to prevent demoralisation of remand prisoners.”
The relevant domestic law concerning the censorship of prisoners’ correspondence is set out in the Court’s judgment in the case of Michta v. Poland, no. 13425/02, §§ 33-39, 4 May 2006.