AKBAS v. TURKEY

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 33307/03, de către Șeyho AKBAȘ și Arif AKBAȘ împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 17 februarie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, Nona Tsotsoria, Ișıl Karakaș, judecători, András Sajó, judecător substitut și Sally Dollé, Secțiunea Grefier Având în vedere cererea depusă la 4 septembrie 2003, având în vedere decizia de examinare a admisibilității și a meritelor cazului împreună (art. 29 § 3 din Convenție), având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamanții, dl Șeyho Akbaș și dl Arif Akbaș, sunt resortisanți turci născuți în 1941 și, respectiv, în 1962 și trăiesc în Șanlıurfa. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl H. Tümen, avocat care practică în Șanlıurfa. 1 din Convenție pe care dobânzile privind compensarea suplimentară primită, după expropriarea proprietăților lor, nu erau suficiente și că autoritățile au întârziat să le plătească sumele relevante. Ei au susținut în continuare, în temeiul articolului 6 din Convenție, că procedurile de compensare suplimentară nu au fost încheiate într-un timp rezonabil. Prin scrisoarea din 27 mai 2008, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor reclamanților în răspunsul la cele ale guvernului contestat a expirat la 11 martie 2008 și că nu a fost solicitată prelungirea termenului. Atenția reprezentantului reclamanților a fost atrasă la art. 37 § 1 litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamanții nu intenționează să continue cererea. Până în prezent nu a fost primit niciun răspuns. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamanții nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Sally Dolle Françoise Tulkens Grefier Președintele

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 33307/03

by Șeyho AKBAȘ and Arif AKBAȘ

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 17

February 2009 as a Chamber composed of:

Françoise Tulkens,

President,

Ireneu Cabral Barreto,

Vladimiro Zagrebelsky,

Danutė Jočienė,

Dragoljub Popović,

Nona Tsotsoria,

Ișıl Karakaș,

judges,

András Sajó,

substitute judge,

and Sally Dollé,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 4 September 2003,

Having regard to the decision to examine the admissibility and merits of the case together (Article 29 § 3 of the Convention),

Having regard to the observations submitted by the respondent Government,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicants, Mr Șeyho Akbaș and Mr Arif Akbaș, are Turkish nationals who were born in 1941 and 1962 respectively and live in Șanlıurfa. They are represented before the Court by Mr H. Tümen, a lawyer practising in Șanlıurfa. They complained under Article 1 of Protocol No.

1 of the Convention that the interest on the additional compensation received, following the expropriation of their property, was insufficient and that the authorities had delayed in paying them the relevant amounts. They further contended under Article

6 of the Convention that the proceedings for additional compensation had not been concluded within a reasonable time.

THE LAW

By letter dated 27 May 2008, sent by registered post, the applicants’ representative was notified that the period allowed for the submission of the applicants’ observations in reply to those of the respondent Government had expired on 11 March 2008 and that no extension of the time-limit had been requested. The attention of the applicants’ representative was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicants do not intend to pursue the application. To date no response has been received.

The Court considers that, in these circumstances, the applicants may be regarded as no longer wishing to pursue their application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Sally Dollé

Francoise Tulkens

Registrar

President