TRNOVSEK v. SLOVENIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
TRNOVSEK v. SLOVENIA (CtEDO, 2009)
Decizia nr. 6685/03 a Srečko TRNOVŠEK împotriva Sloveniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 3 martie 2009 în calitate de cameră compusă de: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandström, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ann Power, judecători și Stanley Naismith, grefier adjunct al secțiunii Având în vedere cererea depusă la 13 februarie 2003, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat, având în vedere acordul de decontare semnat de părți, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Srečko Trnovšek, este un cetățean sloven care s-a născut în 1962 și locuiește în Velenje. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl B. Verstovšek, un avocat practicant în Celje. Guvernul sloven („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Lucijan Bembič, procuror general. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 28 octombrie 1999, reclamantul a instituit o procedură civilă împotriva companiei de asigurări Z.T. și a minei de cărbune Velenje ( Premogovnik Velenje ) în Curtea de District a Celje ( Okrožno sodišče / Celju ) în căutarea unor daune pentru rănile suferite într-un accident la locul de muncă. În timpul procedurii s-a desfășurat o audiere și părțile au depus mai multe cereri scrise. La 12 februarie 2003, Curtea de District Celje a pronunțat o hotărâre, susținând în parte cererea reclamantului. Pe lângă recursul reclamantului din 7 mai 2003, Curtea Superioră Celje ( Višje sodišče/ Celju ), la 4 noiembrie 2004, a modificat în parte hotărârea instanței de primă instanță. Vrhovno sodišče ) la 18 ianuarie 2007. Hotărârea Curții Supreme a fost judecată asupra reclamantului la 2 martie 2007. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurilor civile și la art. 13 din Convenție cu privire la lipsa unui remediu intern eficace în acest sens. La 10 iulie 2008, președintele Camerei a hotărât că cazul ar trebui comunicat Guvernului pentru observații cu privire la admisibilitatea și fondurile sale. La 27 octombrie 2008, Guvernul a prezentat observațiile și a informat Curtea că au făcut o propunere de soluționare reclamantului. Prin acordul de decontare semnat de Oficiul Procurorului de Stat și, respectiv, reclamantul la 24 și 28 octombrie 2008, primul a recunoscut o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil și a acceptat să plătească reclamantul 1.080 euro (EUR) pentru prejudiciu moral și 284,13 euro (EUR) pentru costuri și cheltuieli. Reclamantul a acceptat suma ca compensare integrală pentru daunele suportate din cauza lungii procedurii de mai sus și a renunțat la orice nouă cereri împotriva Republicii Sloveniei în ceea ce privește prezenta plângere. La 29 octombrie 2008, reclamantul a informat Curtea că a ajuns la o soluție cu Procuratura de stat și că dorește să retragă cererea depusă în fața Curții. Curtea reamintește art. 37 din Convenție care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1. Curtea poate, în orice etapă a procedurii, să decidă să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să își continue cererea; sau (b) chestiunea a fost rezolvată; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție și în protocolele lor, este necesar.” Curtea ia act de faptul că, după soluționarea atinsă între părți, această chestiune a fost rezolvată la nivel intern și că reclamantul nu dorește să își continue cererea. Este convins că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în Protocolurile sale, nu necesită continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă în conformitate cu art. 37 § 1 lit. (a) și (b) din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista cazurilor sale. Stanley Naismith Josep Casadevell Președintele adjunct al grefierului