KRUCZEK v. POLAND

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 22870/07 de Arkadiusz KRUCZEK împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care a stat la 24 martie 2009 în calitate de Cameră compusă de: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judecători și Lawrence Early, Grefierul Secțiunii Având în vedere cererea depusă la 15 mai 2007, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Arkadiusz Kruczek, este un cetățen polonez care s-a născut în 1973 și trăiește în Gdańsk. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. 1. Procedura penală împotriva reclamantului La 28 februarie 1996, reclamantul a fost arestat de către poliție cu suspiciune de jaf într-un tren. Reclamantul a fost eliberat pe cauțiune la 10 iunie 1996. La 2 octombrie 1996, un procuror a depus o declarație de inculpare împotriva reclamantului la Curtea de district Tczew La 29 ianuarie 1997, cazul a fost transferat la Curtea de district Gdańsk. Prima audiere, programată pentru 25 de ani. Aprilie 1997, a fost suspendată din cauza absenței avocatului reclamantului. Din acea dată, instanța a programat 62 de audieri, dar numai 12 dintre ele au avut loc. Curtea a suspendat o serie de audieri din cauza absenței avocaților, acuzați și a martorilor. Au existat 4 acuzați și 22 martori în acest caz. Procedura este în așteptare înaintea instanței de primă instanță. 2. Procedințe în temeiul Legii 2004. La 31 iulie 2007, reclamantul a depus o plângere la Curtea Regională Gdańsk în temeiul articolului 5 din Legea din 17 iunie 2004 privind plângerile privind încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil („Legea din 2004”). De asemenea, el a solicitat satisfacție echitabilă pentru valoarea de 10.000 PLN (aprox. 2,630) EUR. La 25 Octombrie 2007 Curtea Regională Gdańsk a respins plângerea reclamantului din cauza faptului că nu a existat întârziere nejustificată în cadrul procedurii între data intrării în vigoare a Legii la 17 septembrie 2004 și data la care a depus plângerea. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția de a viola dreptul său de a-și auzi cazul într-un timp rezonabil. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 3 din Convenție că a fost privat de timp și de facilități adecvate pentru pregătirea apărării sale și de o oportunitate de a examina martorii împotriva lui. La 7 ianuarie 2009, Curtea a primit următoarea declarație din partea Guvernului: „Declar că guvernul Poloniei propun să plătească 16.000 PLN (seize mii de zloți polonezi) domnului Arkadiusz Kruczek în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 7 ianuarie 2009, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, Arkadiusz Kruczek, observă că Guvernul Poloniei sunt dispuși să-mi plătească suma de 16 000 PLN (seize mii de zloți polonezi) în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 22870/07

by Arkadiusz KRUCZEK

against Poland

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 24

March 2009 as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza,

President,

Lech Garlicki,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović,

Ján Šikuta,

Mihai Poalelungi,

Nebojša Vučinić,

judges

et the

and Lawrence Early,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 15 May 2007,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Arkadiusz Kruczek, is a Polish national who was born in 1973 and lives in Gdańsk. The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J.

Wołąsiewicz of the Ministry of Foreign Affairs.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 28 February 1996 the applicant was arrested by the police on suspicion of robbery in a train. The applicant was released on bail on 10 June 1996.

On 2 October 1996 a prosecutor filed a bill of indictment against the applicant with the Tczew District Court

.

On 29 January 1997 the case was transferred to the Gdańsk District Court. The first hearing, scheduled for 25

April 1997, was adjourned because of the applicant’s lawyer’s absence. From that date the court scheduled 62 hearings but only 12 of them took place. The court adjourned a number of hearings owing to the absence of lawyers, co-accused and witnesses. There were 4 accused and 22 witnesses in the case. The proceedings are pending before the first-instance court.

On 31 July 2007 the applicant lodged a complaint with the Gdańsk Regional Court under section 5 of the Act of 17 June 2004 on complaints about a breach of the right to a trial within a reasonable time (“the 2004 Act”). He also claimed just satisfaction in the amount of PLN

10,000 (approx. EUR

2,630).

On 25

October 2007 the Gdańsk Regional Court dismissed the applicant’s complaint on the ground that there had been no undue delay in the proceedings between the date of entry into force of the Act on 17

September 2004 and the date on which he had lodged his complaint.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention of a violation of his right to have his case heard within a reasonable time.

The applicant complained under Article 6 § 3 of the Convention that he had been deprived of adequate time and facilities for the preparation of his defence and of an opportunity to examine witnesses against him.

THE LAW

On 7 January 2009 the Court received the following declaration from the Government:

“I declare that the Government of Poland offer to pay PLN 16,000 (sixteen thousand Polish zlotys) to Mr Arkadiusz Kruczek with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

On 7 January 2009 the Court received the following declaration signed by the applicant:

“I, Arkadiusz Kruczek, note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of PLN 16,000 (sixteen thousand Polish zlotys) with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Registrar

President