CtEDO 31.03.2009 Auto

AFFAIRE TINARLIOĞLU c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
31.03.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 1 du Protocole n° 1 - Protection de la propriété
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE TINARLIOĞLU c. TURQUIE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA TINARLIO András Sajó, Nona Tsotsoria, Iș La 11 decembrie 2002, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 14 septembrie 2007, președinta celei de-a doua secțiuni a decis să comunice cererea guvernului și, așa cum permite art. 29 alin. (3) din Convenție, s-a decis, în același timp, să examineze admisibilitatea și fondul cauzei. La 5 ianuarie 2000, reclamantul, în dezacord cu suma plătită de administrație, a introdus o acțiune în creștere a dreptului de proprietate la tribunalul de mari instanțe din Gebze ( Prin hotărârea din 13 iulie 2000, tribunalul a acordat reclamantului câștig de cauză și i-a acordat o sumă de 14 845 559 000 de lire turcești (TRL), împreună cu dobânda moratoriu la rata legală care urmează să fie calculată începând cu data cedării bunurilor către conducere. La 19 decembrie 2000, Curtea de Casație a confirmat decizia de primă instanță. Ulterior, la cererea reclamantului, oficiul de executare a datoriilor competente notatifia către administrație a unui ordin de plată. 10. La 28 aprilie 2008, administrația a plătit reclamantului o sumă de 63 656 200 000 TRL. În ceea ce privește VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 1 DIN PROTOCOLUL nr. 11. Reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său de a-și respecta bunurile din cauza întârzierii în plata unei despăgubiri suplimentare de expropriere acordate printr-o hotărâre. În acest sens, acesta a declarat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 12. Invocând art. 35 alineatul (1) din Convenție, guvernul invocă mai întâi neobosirea căilor de atac interne. În acest sens, acesta afirmă că reclamantul ar fi trebuit să exercite acțiunea prevăzută la art. 105 din Codul obligațiunilor. De asemenea, susține că reclamantul nu a sesizat Curtea în termen de șase luni, care ar fi trebuit să fie calculată începând cu data de 19 În decembrie 2000, data hotărârii Curții de Casație. 13. Reclamantul contestă aceste teze. 14. Curtea recunoaște că, în ceea ce privește ... ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... , 23 septembrie 1998, §§ 34-37, Rec., 1998, p. Curtea constată că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Curtea constată, de asemenea, că nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. 16. În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care abordează aspecte similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Akkuș c. Turcia, 9 iulie 1997, §§ 30-31, Rec., 1997 IV 17.) Curtea a examinat circumstanțele din speță și consideră că nu s-a furnizat niciun fapt sau argument convingător care să conducă la o concluzie diferită în cazul de față. Comisia constată că întârzierea efectuării plății despăgubirii suplimentare acordate de instanțele interne este imputată administrației expropriante, care i-a cauzat proprietarului un prejudiciu distinct dacă a adăugat la exproprierea bunurilor sale. Curtea consideră că reclamantul a trebuit să suporte o sarcină specială și exorbitantă care a încălcat echilibrul corect dintre cerințele de interes general și protecția dreptului la respectarea bunurilor. 18. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ A ARTICOLELOR 6 ȘI 13 DIN CONVENȚIA 19. Reclamantul se plânge, de asemenea, de durata excesivă a procedurii și: art. 6 din Convenție; de asemenea, se plânge că nu a dispus de o cale de atac eficientă în sensul articolului 13 din Convenție pentru a obliga administrația să plătească suma pe care o datorează. Guvernul contestă aceste teze. 20. Curtea declară că aceste obiecțiuni sunt admisibile, niciunul dintre motivele prevăzute la art. 35 alineatul (3) din Convenția de la Madrid nu a fost ridicat. 21. Cu toate acestea, având în vedere constatarea încălcării la care a ajuns în ceea ce privește art. 1 din Protocolul nr. 1 (punctul 18 de mai sus), Curtea consideră că a examinat problema juridică principală formulată de prezenta cerere. Având în vedere toate faptele cauzei și argumentele părților, aceasta consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21-22, 4 martie 2008). III. PRIVIND LICHIDITATEA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 22. În temeiul articolului 41 din Convenție, reclamantul solicită 100 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul material. 23. Guvernul contestă această sumă. 24. având în vedere modul de calcul adoptat în Hotărârea Akkuș (citată anterior, §§ 36 și 39) și având în vedere datele economice relevante, Curtea acordă reclamantului o sumă de 10 300 EUR pentru prejudiciul material, sumă care este însoțită de dobânzi cu o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, plus trei puncte procentuale. 25. Reclamantul solicită, de asemenea, 3 În conformitate cu jurisprudența Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor. În speță, Curtea constată că recurentul nu și-a împărțit pretențiile în măsura în care acesta nu furnizează o decontare a muncii efectuate de avocatul său. Prin urmare, Curtea consideră că nu este cazul să se ia în considerare separat obiecțiunile întemeiate pe articolele 6 și 13 din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 10 300 EUR (zece mii trei sute EUR), care se convertește în moneda națională a guvernului pârât la rata aplicabilă la data decontării, pentru daune materiale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. 31 martie 2009, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2009-09-22
0,98
AFFAIRE TALAY c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE TALAY c. TURQUIE (Requête n o 34806/03) ARRÊT STRASBOURG 22 septembre 2009 DÉFINITIF 22/12/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Talay c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (d
CtEDO 2009-04-07
0,97
AFFAIRE TURNALI c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE TURNALI c. TURQUIE (Requête n o 4914/03) ARRÊT STRASBOURG 7 avril 2009 DÉFINITIF 06/11/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Turnalı c. Turquie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (deu
CtEDO 2008-12-02
0,97
AFFAIRE KEȘ c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE KEŞ c. TURQUIE (Requête n o 17174/03) ARRÊT STRASBOURG 2 décembre 2008 DÉFINITIF 02/03/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Keş c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (deuxièm
CtEDO 2008-05-27
0,97
AFFAIRE TEKELİOĞLU c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE TEKELİOĞLU c. TURQUIE (Requête n o 16139/03) ARRÊT STRASBOURG 27 mai 2008 DÉFINITIF 27/08/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Tekelioğlu c. Turquie, La Cour européenne des Droits de l’Homm
CtEDO 2009-03-31
0,97
AFFAIRE MEMET SİRET ATALAY c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MEMET SİRET ATALAY c. TURQUIE (Requête n o 3816/03) ARRÊT STRASBOURG 31 mars 2009 DÉFINITIF 14/09/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Memet Siret Atalay c. Turquie, La Cour européenne des
Sursă