STOIMENOV c. BULGARIE

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 1931/04 prezentată de Boris STOIMENOV împotriva Bulgariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 31 martie 2009 într-o cameră compusă din Rait Maruste, președinte, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefevre, Mirjana Lazarova Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judecători, și Claudia Westerdiek; graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 14 mai 2004, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări confidențiale a cauzei, După ce a intenționat acest lucru, pronunță procedura următoare La originea cauzei se află o cerere formulată la 14 mai 2004, de domnul Boris Stoimenov, resortisant bulgar, născut în 1948 și rezident în Montana. Reclamantul este reprezentat în fața Curții de către domnul Ekimdjiev și K. Bontcheva, avocați la Plovdiv. Guvernul pârât este reprezentat de agentul său, dl S. Atanasova, de la Ministerul Justiției. La 21 ianuarie 2008, președintele camerei căreia i s-a atribuit cererea a decis să comunice cauza reclamantului, care a fost obținută din durata unei proceduri penale îndreptate împotriva sa, deschisă la 19 iunie 1996 și încheiată la 2 februarie 2005. La 6 februarie 2008 și 12 decembrie 2008, Curtea a primit declarații de soluționare amiabilă semnate de părți. Prin aceste declarații se angajează să plătească reclamantului suma de 3 600 (trei mii șase sute) euro și reclamantul a renunțat la orice altă pretenție împotriva Bulgariei cu privire la faptele la originea cererii sale. Suma menționată va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată; ea va fi convertită în levuri bulgare la rata aplicabilă la data plății și fără orice taxă aplicabilă. ; aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. În plus, reclamantul și-a exprimat preferința pentru o repartizare specifică a acestei sume între el și reprezentanții săi. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Ea consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Curtea ia notă de faptul că reclamantul și-a exprimat preferința pentru o repartizare specifică între el și reprezentanții săi a sumei menționate anterior. Cu toate acestea, Curtea consideră că această chestiune face parte din relația contractuală dintre părțile interesate. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Claudia Westerdiek Rait Maruste Grefier Președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

19351/04

présentée par Boris STOIMENOV

contre la Bulgarie

La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 31 mars 2009 en une chambre composée de

:

Rait Maruste,

président,

Karel Jungwiert,

Renate Jaeger,

Mark Villiger,

Isabelle Berro-Lefèvre,

Mirjana Lazarova Trajkovska,

Zdravka Kalaydjieva,

juges,

et de Claudia Westerdiek,

greffière de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 14 mai 2004,

Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

PROCÉDURE

A l’origine de l’affaire se trouve une requête introduite le 14 mai 2004, par M. Boris Stoimenov, ressortissant bulgare, né en 1948 et résidant à Montana. Le requérant est représenté devant la Cour par M

es

M. Ekimdjiev et K. Bontcheva, avocats à Plovdiv. Le gouvernement défendeur est représenté par son agent, M

me

S. Atanasova, du ministère de la Justice.

Le 21 janvier 2008, le président de la chambre à laquelle la requête a été attribuée a décidé de communiquer le grief du requérant tiré de la durée d’une procédure pénale dirigée à son encontre, ouverte le 19 juin 1996 et terminée le 2 février 2005.

Les 6 février 2008 et 12 décembre 2008, la Cour a reçu des déclarations de règlement amiable signées par les parties. Par ces déclarations, le Gouvernement s’est engagé à verser au requérant la somme de 3

600 (trois mille six cents) euros et le requérant a renoncé à toute autre prétention à l’encontre de la Bulgarie à propos des faits à l’origine de sa requête. Ladite somme couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens

; elle sera convertie en levs bulgares au taux applicable à la date du paiement et exempte de toute taxe éventuellement applicable

; elle sera versée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.

Par ailleurs, le requérant a fait part de sa préférence pour une répartition spécifique de ce montant entre lui et ses représentants.

EN DROIT

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime qu’il s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses Protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1

in fine

de la Convention).

En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.

La Cour note que le requérant a fait part de sa préférence pour une répartition spécifique, entre lui et ses représentants, de la somme susmentionnée. Elle estime néanmoins que cette question relève de la relation contractuelle entre les intéressés.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Claudia Westerdiek

Rait Maruste

Greffière

Président