AFFAIRE SEN CONTRE LES PAYS-BAS

Rezoluția CM/ResDH(2009)51 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului împotriva Țărilor de Jos (Recherche n 31465/96, Hotărârea din 21 decembrie 2001, definitivă la 21 martie 2002) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "Convenția" și "Curtea," având în vedere hotărârea Curții transmisă Comitetului după încheierea acesteia. Reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în această cauză se referă la o încălcare a dreptului la respectarea vieții de familie și private a reclamanților, o familie de cetățeni turci, din cauza refuzului autorităților naționale de a acorda un permis de ședere celei de-a treia reclamante, astfel încât aceasta să poată adera la părinții săi, primii doi solicitanți, stabiliți în mod regulat în Țările de Jos (încălcarea art. 8) (a se vedea detaliile în lit.) ; După ce a invitat guvernul din statul membru în cauză să informeze în legătură cu măsurile luate ca urmare a hotărârii Curții, având în vedere obligația pe care o au Țările de Jos de a se conforma articolului 46 alineatul (1) din Convenția care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție Reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să elimine consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - a unor măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARĂ, după examinarea măsurilor luate de către statul pârât (a se vedea anexa) și având în vedere decizia luată în cadrul celei de-a 834-a reuniuni a Delegaților Miniștrilor (24 aprilie 2003), pe care a îndeplinit-o în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză și DECIDE de la data examinării. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2009)51 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Sen împotriva Țărilor de Jos Rezumat introductiv al cauzei În cazul în care o persoană fizică sau juridică nu poate fi considerată ca fiind o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică sau o persoană juridică, o persoană fizică sau o persoană fizică sau juridică, o persoană sau o persoană fizică sau o persoană fizică sau juridică, o entitate sau o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau un organism sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau un organism sau un organism sau un organism sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau organism ori organism sau organism sau organism sau un organism sau organism sau o organism sau organism sau un organism sau un organism sau o organism, care face sau un organism, care face sau o organism sau un organism sau o organism, care face ori de drept sau un organism, o organism, o organism, o organism sau organism sau o organism sau organism sau organism sau o organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism, o organism sau organism sau organism, o organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism, o organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism, care face sau organism, care face sau organism, care face sau organism, care face sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism ori ori sau organism sau organism ori ori ori ori ori ori sau organism ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori organism ori ori ori ori ori ori ori ori organism, o organism, o organism, o organism ori organism ori organism ori Curtea a spus că, lăsând la latitudinea primilor doi reclamanți faptul că alegerea de a renunța la situația pe care o dobândiseră în Țările de Jos sau de a renunța la compania fiicei lor mai mari, statul pârât a omis să mențină un echilibru corect între interesele reclamanților, pe de o parte, și interesul său propriu de a controla imigrația, pe de altă parte. Curtea a precizat că nu era necesar pentru aceasta să abordeze problema dacă rudele celei de-a treia reclamante cu reședința în Turcia erau dispuse și Ö ocupau Õ ea, așa cum a făcut guvernul pârât. Plata satisfacției echitabile și a măsurilor individuale Instanța nu a prezentat nicio cerere de satisfacție echitabilă. Prin urmare, Curtea a considerat că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Hotărârea Curții a fost difuzată autorităților în cauză; de asemenea, a fost publicată în Jurnalul Ministerului Justiției, în Nederlands Juristenblad, NJCM-Bulletin și în European Human Rights Cases În plus, un rezumat al hotărârii a fost inclus în raportul anual al Ministerului Afacerilor Externe al Parlamentului privind hotărârile Curții cu privire la cauzele împotriva Țărilor de Jos. Având în vedere luarea în considerare a Convenției europene a drepturilor omului și a jurisprudenței Curții de către administrația olandeză (a se vedea punctele 16 și 25 din hotărâre) și a efectului direct al instanțelor, această măsură va evita noi încălcări similare. III. Concluziile statului pârât. Guvernul consideră că măsurile luate au remediat în totalitate consecințele încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni noi încălcări similare și, prin urmare, Țările de Jos și-au îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 2 aprilie 2009 în cadrul celei de-a 1051-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2009)51

[1]

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

Sen contre les Pays-Bas

(Requête n

o

31465/96, arrêt du 21 décembre 2001, définitif le 21 mars 2002)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des Droits de l’Homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif

;

Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne une atteinte au droit au respect de la vie familiale et privée des requérants, une famille de nationalité turque, en raison du refus des autorités néerlandaises d’accorder un permis de séjour à la troisième requérante afin qu’elle puisse rejoindre ses parents, les deux premiers requérants, établis régulièrement aux Pays-Bas (violation de l’article 8) (voir détails dans l’Annexe) ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises suite à l’arrêt de la Cour, eu égard à l’obligation qu’ont les Pays-Bas de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur

(voir Annexe) et vu la décision prise lors de la 834e réunion des Délégués des Ministres (24 avril 2003), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et

DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2009)51

Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire

Sen contre les Pays-Bas

Résumé introductif de l’affaire

L’affaire concerne une atteinte au droit au respect de la vie familiale et privée des requérants, une famille de nationalité turque, en raison du refus des autorités néerlandaises d’accorder un permis de séjour à la troisième requérante afin qu’elle puisse rejoindre ses parents, les deux premiers requérants, établis régulièrement aux Pays-Bas (violation de l’article 8).

La Cour a dit qu’en ne laissant aux deux premiers requérants que le choix d’abandonner la situation qu’ils avaient acquise aux Pays-Bas ou de renoncer à la compagnie de leur fille aînée, l’Etat défendeur avait omis de ménager un juste équilibre entre les intérêts des requérants, d’une part, et son propre intérêt à contrôler l’immigration, de l’autre. La Cour a précisé qu’il n’était pas nécessaire pour elle d’aborder la question de savoir si les proches de la troisième requérante résidant en Turquie étaient disposés et aptes à s’occuper d’elle, comme l’affirmait le Gouvernement défendeur.

I.

Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles

Les requérants n’ont présenté aucune demande de satisfaction équitable. Partant, la Cour a estimé qu’il n’y avait pas lieu de leur accorder de somme à ce titre.

Les autorités ont indiqué qu’un permis de résidence serait délivré à la troisième requérante, Mlle Sinem Sen, dès qu’elle en ferait la demande, mais cette dernière n’a jamais déposé de demande de permis de résidence.

II.

Mesures générales

L’arrêt de la Cour a été diffusé aux autorités concernées

; il a en outre été publié dans le journal du Ministère de la Justice, dans le

Nederlands Juristenblad,

le

NJCM-Bulletin

,

et dans le

European Human Rights Cases

. Un résumé de l’arrêt a en outre été inclus dans le rapport annuel du Ministère des Affaires Etrangères au Parlement sur les arrêts de la Cour concernant les affaires contre les Pays-Bas.

Compte-tenu de la prise en compte de la Convention européenne des droits de l’homme et de la jurisprudence de la Cour par l’administration néerlandaise (voir paragraphes 16 et 25 de l’arrêt) et de l’effet direct que leur accordent les juridictions, cette mesure évitera de nouvelles violations similaires.

III.

Conclusions de l’Etat défendeur

Le gouvernement estime que les mesures prises ont entièrement remédié aux conséquences pour la partie requérante de la violation de la Convention constatée par la Cour européenne dans cette affaire, que ces mesures vont prévenir de nouvelles violations semblables et que les Pays-Bas ont par conséquent rempli leurs obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des

Ministres le 2 avril 2009 lors de la 1051e réunion des Délégués des Ministres