ERDOĞAN c. TURQUIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Partiellement irrecevable
ERDOĞAN c. TURQUIE (CtEDO, 2009)
SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE PARTIALĂ Cerere nr. 33090/05 prezentată de Murat și Gülten Erdoian împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 7 aprilie 2009 într-o cameră compusă din Francoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, Nona Tsotsoria, Ișil Karakaș, judecători și Sally Dolle; graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 15 august 2005, După ce a intenționat, face următoarea decizie de a face apel la reclamanți, dl Murat Erdoćan și dl Gülten Erdoćan, sunt parteneri, resortisanți turci, născuți în 1952 și, respectiv, 1960 și reședința la Aksaray. Faptele cauzei, așa cum sunt prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează: La 14 mai 1995, M.D. și-a pierdut ochiul drept ca urmare a împușcăturilor cu lacună, cu o pușcă cu aer comprimat (haval Printr-un act de punere sub acuzare din 4 septembrie 1995, procurorul Republicii a inițiat o acțiune penală împotriva lui K.K. De asemenea, l-a invitat pe reclamantul Murat Erdoćan să plătească în avans (ödeme) o amendă pentru a evita deschiderea unei acțiuni în justiție. August 1995, Ö.A.D., tatăl lui M.D., a intentat în fața Tribunalului de Mare Instanță al lui Aksaray (inclusiv tribunalul din Aksaray) o acțiune în despăgubire împotriva lui K.K. El și-a îndreptat acțiunea împotriva lui Ü.K., a mamei lui K.K. și a reclamantului Murat Erdoćan pentru imprudența pe care a comis-o. La 8 iunie 1999, tribunalul a condamnat K.K. la închisoare pe o perioadă de un an și trei luni, care a fost confirmată de Curtea de Casație. La 15 martie 2004, tribunalul l-a condamnat pe K.K., Ü.K. și pe reclamant Murat Erdoćan împreună cu o despăgubire. La 1 iunie 2004, Curtea de Casație a confirmat hotărârea atacată. La 3 februarie 2005, recursul în rectificare formulat împotriva acestei hotărâri a fost, de asemenea, respins. Invocând art. 6 alineatul (1) din convenție, reclamanții susțin că hotărârea instanței civile s-ar fi bazat pe plata voluntară a unei amenzi și că, din cauza unei supraîncărcări de muncă, Curtea de Casație nu ar fi examinat suficient dosarul și ar fi pronunțat astfel o hotărâre inechitabilă. Pe teren de aceeași dispoziție, aceștia se plâng, de asemenea, de durata procedurii civile. ÎN DREPT Curtea amintește că numai persoanele care au fost părți la procedura civilă contestată în fața ei pot fi considerate victime în sensul articolului 34 din convenție (a se vedea mutatis mutandis Ayse Gök și alții c. Turcia, 60579/00, § 26, 8 aprilie 2008). Curtea constată că reclamanta Gülten Erdo În ceea ce-l privește pe reclamant Murat Erdoćan, lipsa de echitate a procedurii civile este nefondată. Curtea constată că a constatat, în esență, că se plânge de rezultatul procedurii. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia, fiind supraîncărcată, Curtea de Casație nu ar fi examinat suficient dosarul său, aceasta nu depășește o simplă ipoteză. Prin urmare, această parte a cererii este vădit nefondată și trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 alineatul (3) și art. 4 din convenție. (3) În stadiul actual al dosarului, Curtea nu consideră în măsură să se pronunțe asupra admisibilității fondului întemeiat pe durata procedurii și consideră necesar să comunice această parte a cererii guvernului pârât în conformitate cu art. 54 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul său de procedură. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, amână . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .