Sharov împotriva Rusiei

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 26972/02 de Boris Fedorovich SHAROV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 14 aprilie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Christos Rozakis, Președinte, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători și André Wampach, secretar adjunct al secțiunii Având în vedere cererea depusă la 14 iunie 2002, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile în răspunsul prezentat de solicitant, având în vedere observațiile prezentate de guvernul rus, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Boris Fedorovich Sharov, este un național rus care s-a născut în 1925 și trăiește la Moscova.

El a fost reprezentat în fața Curții de către dl R. Khromchenko, un avocat care practică la Moscova. Guvernul rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl P. Laptev și apoi de dl G. Matyushkin, reprezentanți ai Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 15 noiembrie 2001, dl Antonenko a fost înregistrat ca candidat la alegerile la Duma Orașului Moscova. La 14 decembrie 2001, o persoană privată K. a depus o plângere la o instanță, încercând să anuleze înregistrarea dlui Antonenko, deoarece se presupune că a omit să intre o parte din venitul său pe formularul său de declarație de proprietate și pentru că se presupune că a abuzat de poziția sa oficială pentru campanie electorală.

La 15 decembrie 2001, orașul Moscova a pronunțat hotărârea prin care s-a anulat înregistrarea dlui Antonenko. La ora 7.45, în ziua următoare (ziua de vot) comisia electorală a districtului nr. 5 a emis decizia de a scoate numele dlui Antonenko din lista candidaților. Deși s-a efectuat fără întârziere, corectarea manuală a voturilor nu a fost finalizată până la ora 8.30. În ziua votului, reclamantul și-a exprimat votul pentru dl Antonenko înainte de a fi eliminat numele său din vot. La 18 decembrie 2001 și 20 februarie 2002, reclamantul, împreună cu alte cincizeci și șapte de persoane, s-a plâns la Curtea Orașului Moscova, cerând anularea deciziei comisiei electorale din district de a discalifica dl Antonenko și de a anula decizia comisiei electorale din oraș care aprobă rezultatele alegerilor.

La 17 mai 2002, Curtea Supremă a Federației Ruse a susținut hotărârea din 29 martie 2002. În cadrul unei proceduri paralele, la 20 decembrie 2001 și 17 ianuarie 2002, reclamantul, împreună cu alte zece alegători agreați, s-a plâns la Curtea de district Timirayazevskiy cu privire la acțiunile ilegale ale comisiei electorale din district. La 22 ianuarie 2002, Curtea de District Timirayazevskiy din Moscova a constatat că plângerea nu a fost justificată și a respins-o. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 despre o încălcare a dreptului său de vot în sensul că votul său pentru dl Antonenko a fost „recuperat” deoarece buletinul său de vot a fost declarat invalid și nu a fost numărat în numărul final.

La 21 ianuarie 2005, cererea a fost comunicată guvernului contestat. La 16 mai 2005, observațiile guvernului cu privire la admisibilitatea și meritul cererii au fost primite și reclamantul a prezentat observațiile sale în răspuns la 5 iulie 2005. La 17 februarie 2006, reclamantul a informat instanța că nu era conștient de rezultatul procedurii sale de recurs. La 1 septembrie 2008, Curtea a informat reclamantul că guvernul a fost solicitat să-l informeze cu privire la rezultatul procedurii inițiate de reclamant în fața Curții de district Timirayazevskiy din Moscova.

Guvernul a prezentat informațiile solicitate la 17 octombrie 2008. Prin scrisoarea din 23 octombrie 2008, trimisă prin post înregistrat, observațiile suplimentare ale Guvernului au fost trimise reprezentantului reclamantului, care a fost solicitat să le prezinte observații până la 1 decembrie 2008. La 28 ianuarie 2009, reclamantul a fost informat prin corespondență înregistrată că nerespectarea observațiilor sale până la 25 februarie 2009 ar putea duce la grevarea cererii. Până în prezent, reclamantul nu a răspuns. Curtea reamintește art. 37 din Convenție care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1.

În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să scoată o cerere din lista cazurilor în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să-și continue cererea; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii, dacă respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile acestuia.” Curtea remarcă că reclamantul a fost informat că trebuie să își prezinte observațiile. Nu s-a primit niciun răspuns până în prezent și reclamantul nu a informat Curții cu privire la noile detalii de contact dacă i-a schimbat reprezentantul. Curtea declară din acest motiv că reclamantul nu intenționează să continue cererea (art. 37 § 1 litera (a) din convenție).

În plus, consideră că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în protocolele sale, nu impune ca acesta să continue examinarea cazului (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). În consecință, art. 29 § 3 din Convenție să nu se mai aplice cazului și ar trebui eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. André Wampach Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului

FIRST SECTION

DECISION Application no. 26972/02 by Boris Fedorovich SHAROV against Russia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 14 April 2009 as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judges, and André Wampach, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 14 June 2002, Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant, Having regard to the comments submitted by the Russian Government, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Boris Fedorovich Sharov, is a Russian national who was born in 1925 and lives in Moscow.

He was represented before the Court by Mr R. Khromchenko, a lawyer practising in Moscow. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr P. Laptev and then by Mr G. Matyushkin, Representatives of the Russian Federation at the European Court of Human Rights. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 15 November 2001 Mr Antonenko was registered as a candidate in the elections to the Moscow City Duma. On 14 December 2001 a private person K. lodged a complaint with a court, seeking to cancel the registration of Mr Antonenko because he had allegedly omitted to enter a part of his income on his property declaration form and because he had allegedly abused his official position for electoral campaigning.

At 10.40 p.m. on 15 December 2001 the Moscow City Court delivered the judgment by which Mr Antonenko’s registration was cancelled. At 7.45 a.m. on the following day (the voting day) district electoral commission no. 5 issued the decision to strike Mr Antonenko’s name out of the list of candidates. While the striking out of his name from the information stand was carried out without further delay, the manual correction of the voting ballots was not completed until 8.30 a.m. On the voting day the applicant had cast his vote for Mr Antonenko before his name was struck out of the ballot. On 18 December 2001 and 20 February 2002 the applicant, together with fifty-seven other persons, complained to the Moscow City Court, seeking the annulment of the decision by the district electoral commission to disqualify Mr Antonenko and to overturn the decision by the city electoral commission approving the election results.

On 17 May 2002 the Supreme Court of the Russian Federation upheld the judgment of 29 March 2002. In a parallel set of proceedings, on 20 December 2001 and 17 January 2002 the applicant, together with ten other aggrieved voters, complained to the Timiryazevskiy District Court about the unlawful actions of the district electoral commission. On 22 January 2002 the Timiryazevskiy District Court of Moscow found that complaint unsubstantiated and dismissed it. COMPLAINT The applicant complained under Article 3 of Protocol No. 1 about a violation of his right to vote in that his vote for Mr Antonenko had been “wasted” because his ballot paper had been declared invalid and not counted in the final tally.

THE LAW On 21 January 2005 the application was communicated to the respondent Government. On 16 May 2005 the Government’s observations on the admissibility and merits of the application were received and the applicant submitted his observations in reply on 5 July 2005. On 17 February 2006 the applicant informed the court that he was not aware of the outcome of his appeal proceedings. On 1 September 2008 the Court informed the applicant that the Government had been requested to inform it of the outcome of the proceedings initiated by the applicant before the Timiryazevskiy District Court of Moscow. The Government submitted the requested information on 17 October 2008. By a letter dated 23 October 2008, sent by registered post, the Government’s additional observations were sent to the applicant’s representative, who was requested to comment on them by 1 December 2008. No reply was received.

On 28 January 2009 the applicant was advised by registered mail that the failure to submit his comments by 25 February 2009 might result in the strike-out of the application. To date the applicant has not replied. The Court recalls Article 37 of the Convention which, in the relevant part, reads as follows: “1. The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that (a) the applicant does not intend to pursue his application; ... However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto so requires.” The Court notes that the applicant was advised that he was to submit his comments.

No response has been received to date and the applicant did not inform the Court of new contact details if he had changed his representative. The Court infers from this that the applicant does not intend to pursue the application (Article 37 § 1 (a) of the Convention). Furthermore, it considers that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue the examination of the case (Article 37 § 1 in fine of the Convention). Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. André Wampach Christos Rozakis Deputy Registrar President