CASE OF FELBAB v. SERBIA

Reclamantul s-a născut în 1969 și trăiește în Zrenjanin, Serbia. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 1 august 1992, reclamantul s-a căsătorit cu M.F. La 6 februarie 1993 și 9 septembrie 1994 copiii lor Z.F. și, respectiv, N.F., s-au născut. 10. În 1998 reclamantul și M.F. au început să aibă probleme conjugale. 11. La 19 aprilie 1998 M.F. La 31 august 1999, reclamantul a depus o cerere la Curtea Municipală din Zrenjanin („Curtea Municipală”), în căutarea dizolvării căsătoriei, a custodiei copiilor și a contribuției la întreținerea lor. 13. În ianuarie 2000 M.F. a petrecut câteva zile cu copiii, dar nu le-a returnat la reclamant după aceea. 14. La 6 iunie 2000, Curtea Municipală: (i) a dizolvat căsătoria; (ii) a acordat custodia copiilor M.F.; (iii) a ordonat reclamantului să plătească întreținerea lunară a copiilor; (iv) a decis că reclamantul ar putea petrece fiecare prim și al treilea weekend din fiecare lună cu copiii, precum și, respectiv, șapte și patruzeci de zile de vacanță de iarnă și de vară. 15. Până la 28 septembrie 2000, această hotărâre a devenit finală. 16. La 9 august 2006, reclamantul a depus o cerere la Curtea Municipală, cerând custodia Z.F și N.F., precum și modificarea ordinului de întreținere. 17. La 22 august 2006 M.F. a depus o cerere separată la Curtea Municipală, cerând modificarea drepturilor de acces ale reclamantului. 18. La 11 septembrie 2006, Curtea Municipală a aderat la această procedură într-un singur caz. 19. La 8 februarie 2007, reclamantul a retras cererea sa în legătură cu N.F. 20. La 12 aprilie 2007, Curtea Municipală a hotărât împotriva reclamantului și în parte în favoarea M.F., în special, Curtea a ordonat că reclamantul ar avea dreptul să petrece timp cu Z.F. și N.F. în fiecare duminică între orele 10:00. 21. La o dată neespecificată după aceea, această hotărâre ar fi par să devină finală. 22. După ce se pare că a fost refuzat accesul la copii de către M.F., la 28 septembrie 2000, reclamantul a depus o cerere de punere în aplicare la Curtea Municipală. 23. La 6 octombrie 2000, Curtea Municipală a emis o procedură de executare, declarând, printre altele, că M.F. va fi amendat 1.500 de dinari sârbi dacă ea nu a respectat această procedură. 24. La 8 noiembrie 2000, reclamantul a informat Curtea Municipală că i s-a refuzat accesul și a solicitat ca amenzile condiționale să fie impuse acum. 25. La 28 noiembrie 2000, Curtea Municipală a respins această cerere ca fiind prematură, declarând că M.F. a primit ordinul în cauză la 20 noiembrie 2000. 26. La 27 martie 2001, Curtea Municipală a confirmat decizia sa din 28 noiembrie 2000. 27. La 25 iunie 2001, reclamantul a informat Curtea Municipală că contactul său cu copiii depinde de capriciile fostei sale soții și a remarcat că hotărârea finală din 6 iunie 2000 a fost ignorată. 28. La 29 iunie 2001, Curtea Municipală a hotărât să impună această amendă și a ordonat din nou M.F. să respecte drepturile de acces ale reclamantului. 29. La 22 decembrie 2003, Centrul de Asistență Socială din Zrenjanin („Centrul de Asistență Socială”) a informat Curtea că reclamantul nu a fost în contact cu ei. De asemenea, au remarcat că M.F. a declarat că reclamantul nu a arătat nicio inițiativă de a vedea copiii. În sfârșit, Centrul de Asistență Socială a propus încetarea procedurii de punere în aplicare. 30. La 21 februarie 2005, Curtea Municipală și-a confirmat decizia din 29 iunie 2001 31. La 3 martie 2005, Curtea Municipală a ordonat M.F. să plătească 6 750 dinaruri în costuri. 32. La 8 mai 2008, Curtea Municipală a programat o audiere pentru 28 mai 2008. 33. La 22 mai 2008, Curtea Municipală a anulat această audiere, a încheiat procedura de executare și a reafirmat ordinul său din 29 iunie 2001. În ceea ce privește încheierea, aceasta a făcut referire la hotărârea dictată în 2007 și s-a bazat pe dispozițiile articolului 62 § 1 din Legea privind procedura de executare (a se vedea punctul 49 de mai jos). 34. După primirea acestei decizii, reclamantul nu a depus o plângere oficială împotriva acesteia (a se vedea punctul 50 de mai jos). 35. La 5 iunie 2008, M.F. a plătit prima amendă impusă la 6 octombrie 2000. 36. La 20 aprilie 2005, Curtea Municipală a constatat că reclamantul nu a plătit între 8 octombrie 2001 și 8 martie 2005 și l-a condamnat la patru luni de închisoare, suspendat timp de un an. 37. La 28 septembrie 2007, Curtea Municipală a revocat sentința suspendată și a ordonat reclamantului să slujească la cele patru luni de închisoare. 38. La 7 noiembrie 2007, această decizie a devenit finală și la 4 februarie 2008, reclamantul a început să își îndeplinească condamnarea. Cu toate acestea, la 23 aprilie 2008, Curtea Municipală a ordonat eliberarea reclamantului la eliberare condiționată. 39. La 31 mai 2006, Centrul de Asistență Socială a confirmat că Z.F. locuia efectiv cu reclamantul începând cu 22 aprilie 2006. 40. La 12 octombrie 2006, respectivul centru a observat că: (i) procedurile de punere în aplicare au fost ineficace din cauza atitudinei necooperative a copiilor, precum și a mamei lor; (ii) contactul dintre reclamant și copii a fost restabilit în vara anului 2005; (iii) la sfârșitul verii anului 2005 și respectiv în aprilie 2006, Z.F. La 22 februarie 2007, Z.F. s-a dus din nou să rămână cu reclamantul; și (iv) reclamantul însuși nu a putut fi considerat ca fiind o influență pozitivă asupra ei. 41. La 22 februarie 2007, Z.F. s-a dus din nou să rămână cu reclamantul. Totuși, în cele din urmă, a fost returnată la mama ei de către Centrul de Asistență Socială. 42. La 6 noiembrie 2006 Z.F. a declarat, printre altele, că prefera să locuiască cu reclamantul. 43. La 21 decembrie 2006 N.F. A declarat că el a vrut să rămână cu mama sa, dar a fost dispus să mențină contacte regulate cu reclamantul. 44. Se pare că, în decembrie 2007, atât Z.F., cât și N.F. au stat cu reclamantul, motiv pentru care la 17 decembrie 2007 a fost ordonat de Curtea Municipală să le returneze mamei lor. 45. Într-un caz separat, la 26 decembrie 2007, Curtea Municipală a hotărât că M.F. a fost legal dreptul de a elimina Z.F. din casa reclamantului, unde a rămas temporar. Până la 26 decembrie 2007, această hotărâre a devenit finală și Z.F. s-a întors să trăiască cu mama ei. 46. După dizolvarea căsătoriei cu M.F., reclamantul s-a recăsătorit și a însurat încă trei copii. 47. La 22 februarie 2007, reclamantul a fost diagnosticat că suferă de hipertensiune arterială, hipoglicemie și spondiloză. 48. La 11 iulie 2008, Agenția de Ocupare (Nacionalna sluzba zaposljavanje) a confirmat că reclamantul era formal șomer din 1987, cu excepția scurtă între 26 octombrie 2001 și 6 martie 2002. Cu toate acestea, ar părea că a lucrat neoficial în acest timp și a fost un beneficiar ocazional de diferite prestații sociale. 49. art. 62 § 1 prevede că procedurile de executare „se încheie ex officio în cazul în care ... [titlul fiind executat] ... a fost abrogat, inversat, anulat sau respins în alt mod ineficient, sau certificatul de executibilitate a fost ... 50. art. 49 § 3 prevede că creditorul are dreptul de a depune o plângere împotriva unei decizii adoptate, printre altele, pe baza articolului 62 § 1. 51. art. 209, în timp ce pune accent special pe interesul superior al copilului, prevede că trebuie să existe o perioadă inițială de trei zile pentru respectarea voluntară a unei custodie și/sau a unui ordin de acces. Dincolo de aceasta, însă, se impun amenzi și, în cele din urmă, dacă este necesar, copilul se va lua forțat, în cooperare cu Centrul de Asistență Socială. 52. Actul de procedură de aplicare 2004 a intrat în vigoare în februarie 2005, de abrogare a Legii de procedură de aplicare 2000. Cu toate acestea, în conformitate cu art. 304 din prezenta lege, toate procedurile de punere în aplicare inițiate înainte de 23 februarie 2005 trebuie să fie încheiate în conformitate cu Legea privind procedura de punere în aplicare din 2000.