CtEDO 12.05.2009 AI

AFFAIRE ELIAS c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
12.05.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 1 du Protocole n° 1 - Protection de la propriété
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE ELIAS c. ROUMANIE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA

CAUZA

ELIAS c. ROMÂNIA

(Cererea nr. 32800/02)

12 mai 2009

12/08/2009

Această hotărâre poate suferi corecturi formale.

În cauza Elias c. România,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), întrunită într-un colegiu compus din:

Josep Casadevall, președintele,

Boštjan M. Zupančič, Corneliu Bîrsan, Elisabet Fura-Sandström, Egbert Myjer, Luis López Guerra, Ann Power, judecători,

și Stanley Naismith, grefiier adjunct de secțiune,

După deliberare în ședință de consult la 14 aprilie 2009,

Adoptă următoarea hotărâre, pronunțată la această dată:

"Comitetul Miniștrilor, în virtutea articolului 15.b al Statutului Consilului Europei,

Având în vedere că scopul Consilului Europei este realizarea unei uniuni mai strânse între membrii săi, și că unul dintre cele mai importante mijloace pentru a atinge acest scop este salvgardarea și dezvoltarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

Reafirmând convicția că Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (denumită mai jos "Convenția") trebuie să rămână punctul de referință esențial în domeniul protecției drepturilor omului în Europa și rechemând angajamentul de a lua măsuri destinate să garanteze eficacitatea pe termen lung a sistemului de control instituționalizat de Convenție;

Reamintind caracterul subsidiar al mecanismului de control instituit de Convenție, care presupune, în conformitate cu articolul seu 1, că drepturile și libertățile garantate de Convenție sunt protejate mai întâi de dreptul intern și aplicate de autoritățile naționale;

Apreciind în acest sens că Convenția face astăzi parte integrantă a ordinii juridice interne a tuturor statelor părți;

Reamintind că, în virtutea articolului 46 din Convenție, Înaltele Părți Contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită mai jos "Curtea") în litigiile în care sunt părti și că hotărârea definitivă a Curții este transmisă Comitetului Miniștrilor care supraveghează execuția acesteia;

Subliniind interesul de a ajuta statul în cauză să identifice problemele subiacente și măsurile de execuție necesare;

Estimând că implementarea hotărârilor ar fi ușurată dacă existența unei probleme structurale ar fi deja identificată în hotărârea Curții;

Ținând cont de observațiile făcute pe această chestiune de către Curtea însăși în ședința Comitetului Miniștrilor din 7 noiembrie 2002;

Invită Curtea:

"Comitetul Miniștrilor, în virtutea articolului 15.b al Statutului Consilului Europei,

Având în vedere că scopul Consilului Europei este realizarea unei uniuni mai strânse între membrii săi, și că unul dintre cele mai importante mijloace pentru a atinge acest scop este salvgardarea și dezvoltarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

Reafirmând convicția că Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (denumită mai jos "Convenția") trebuie să rămână punctul de referință esențial în domeniul protecției drepturilor omului în Europa și rechemând angajamentul de a lua măsuri destinate să garanteze eficacitatea pe termen lung a sistemului de control instituit de Convenție;

Reamintind caracterul subsidiar al mecanismului de control instituit de Convenție, care presupune, în conformitate cu articolul seu 1, că drepturile și libertățile garantate de Convenție sunt protejate mai întâi de dreptul intern și aplicate de autoritățile naționale;

Apreciind în acest sens că Convenția face astăzi parte integrantă a ordinii juridice interne a tuturor statelor părți;

Subliniind că, așa cum art. 13 din Convenție o cere, statele membre s-au angajat ca orice persoană putând invoca în mod apărabil o încălcare a drepturilor și libertăților sale recunoscute în Convenție să aibă dreptul la un recurs efectiv în fața unui organ național;

Reamintind că, dincolo de obligația de a se asigura existența unor asemenea recursuri efective în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită mai jos "Curtea"), statele au obligația generală de a remedia problemele subiacente violațiilor constatate;

Subliniind că statelor membre le revine sarcina de a asigura că recorsurile interne sunt efective în drept și în practică și că pot duce la o decizie cu privire la fondul plângerii și la o remediere corespunzătoare oricărei încălcări constatate;

Observând că natura și numărul cererilor aduse în fața Curții și hotărârile pe care aceasta le pronunță demonstrează mai mult ca oricând necesitatea pentru statele membre de a asigura în mod eficient și regulat existența unor asemenea recursuri în orice circumstanță în special în cazul duratei excesive a procedurilor judiciare;

Estimând că disponibilitatea recursurilor interne efective pentru toate plângerile apărabile privind încălcări ale Convenției ar trebui să permită reducerea sarcinii de lucru a Curții, datorită, pe de o parte, reducerii numărului de cauze care i se transmit și, pe de altă parte, faptului că tratamentul detaliat al cauzelor la nivel național este de natură să faciliteze examinarea lor ulterioară de către Curtă;

Subliniind că îmbunătățirea recursurilor la nivel național, în special în materia cauzelor repetitive, ar trebui de asemenea să contribuie la reducerea sarcinii de lucru a Curții;

Recomandă statelor membre, ținând cont de exemplele de bune practici figurând în anexă:

Încarcă Secretarul General al Consilului Europei de a desfășura mijloacele necesare pentru a acorda o asistență corespunzătoare statelor membre care o solicită, pentru a le ajuta să implementeze prezenta recomandare."

"Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietății. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului pe care statul îl are de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosirea proprietății în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi."

Curtea trebuie deci să examineze dacă ingerința denunțată se justifică sub unghiul acestei dispoziții.

"1. Înaltele Părți Contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții în litigiile în care sunt părti.

"Dacă Curtea declară că s-a produs o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Părți Contractante permite doar ștergerea incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, după caz, o satisfacție echitabilă."

a) că statul defensor trebuie să plătească reclamanților în comun, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 § 2 al Convenției, 14.000 EUR (paisprezece mii euro), pentru toate prejudiciile și cheltuielile, plus orice sumă ce poate fi datorată la titlu de impozit;

b) că suma menționată va fi convertită în moneda statului defensor la cursul aplicabil la data achitării;

c) că de la expirarea termenului menționat și până la plată, suma va fi majorată cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității marginale de împrumut a Băncii Centrale Europene aplicabilă în perioada respectivă, majorată cu trei puncte de procent;

Redactat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 12 mai 2009, în aplicarea articolului 77 §§ 2 și 3 al regulamentului.

Stanley Naismith

Josep Casadevall

Grefiier Adjunct Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2009-02-03
0,96
AFFAIRE JONES c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE JONES c. ROUMANIE (Requête n o 36478/02) ARRÊT STRASBOURG 3 février 2009 DÉFINITIF 03/05/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Jones c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (t
CtEDO 2009-07-07
0,96
AFFAIRE ROMAN c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ROMAN c. ROUMANIE (Requête n o 30453/04) ARRÊT STRASBOURG 7 juillet 2009 DÉFINITIF 07/10/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Roman c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (t
CtEDO 2010-01-19
0,96
AFFAIRE SERBAN c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE SERBAN c. ROUMANIE (Requête n o 3729/03) ARRÊT STRASBOURG 19 janvier 2010 DÉFINITIF 19/04/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme. En
CtEDO 2009-06-30
0,96
AFFAIRE SCHMIDT c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE SCHMIDT c. ROUMANIE (Requête n o 28777/03) ARRÊT STRASBOURG 30 juin 2009 DÉFINITIF 10/12/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Schmidt c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme
CtEDO 2009-01-08
0,96
AFFAIRE CONSTANTINESCU ELENA ET AUTRES c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE CONSTANTINESCU ELENA ET AUTRES c. ROUMANIE (Requête n o 28584/04) ARRÊT STRASBOURG 8 janvier 2009 DÉFINITIF 08/04/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Constantinescu Elena et autres c. Rou
Sursă