CASE OF KORELC v. SLOVENIA

Reclamantul s-a născut în 1946 și trăiește în Ljubljana. 42. Actul privind protecția dreptului la un proces fără întârziere nejustificată a fost promulgat la 1 ianuarie 2007. În temeiul secțiunilor sale 1 și 2, dreptul la un proces într-un timp rezonabil este garantat pentru o parte la procedurile judiciare, un participant în temeiul legii care reglementează procedurile necontentive și o parte rănită în procedurile penale. 43. Secțiunea 25 stabilește următoarele norme tranzitorii în ceea ce privește cererile deja pendente în fața Curții: „(1) În cazurile în care o încălcare a dreptului la un proces fără întârziere nejustificată a încetat deja și partea a depus o cerere de satisfacție echitabilă cu instanța internațională înainte de data punerii în aplicare a prezentei acte, Oficiul Procurorului de stat oferă părții o soluție cu privire la suma de satisfacție echitabilă în termen de patru luni de la data primirii cazului menționat de instanța internațională pentru procedura de soluționare. Partea prezintă o propunere de decontare Biroului Procurorului de Stat în termen de două luni de la data primirii propunerii Biroului Procuror de Stat. Biroul Procurorului de Stat decide asupra propunerii cât mai curând posibil și în termen de patru luni cel târziu. (2) În cazul în care propunerea de soluționare menționată la alineatul (1) din prezenta secțiune nu este aderată la Biroul Procurorului de Stat și partea nu negocia un acord în termen de patru luni de la data la care partea a făcut propunerea, partea poate aduce o acțiune în fața instanței competente în temeiul prezentei acte. Părțile pot iniția o acțiune în termen de șase luni de la primirea Biroului Procurorului de Stat pentru a răspunde că propunerea părții menționate în alineatul anterior nu a fost aderată la, sau după expirarea termenului stabilit în alineatul anterior pentru ca Biroul Procuror de Stat să decidă să procedeze la soluționare. Indiferent de tipul sau valoarea cererii, dispozițiile Legii de procedură civilă privind cererile mici se aplică în cadrul unei instanțe.” art. 14 „În Slovenia toți sunt garantați drepturi omului egale și libertăți fundamentale, indiferent de origine națională, rasă, sex, limbă, religie, condamnare politică sau a altor condamnare, stare materială, naștere, educație, statut social sau orice altă circumstanță personală. Toate sunt egale înaintea legii. Secțiunea 6 „Persoanele de familie apropiate în temeiul prezentei legi sunt soția unui proprietar sau a unei persoane cu care proprietarul trăiește într-o comunitate de viață lungă, copiii sau copiii adopți, părinții și părinții adoptivi și persoanele pe care le sunt obligați să le susțină prin lege. Dispozițiile paragrafului anterior se folosesc, de asemenea, mutatis mutandis, pentru determinarea membrilor familiei apropiate ale unui chiriaș.” Secțiunea 56 „Dacă locatarul moare, proprietarul apartamentului este obligat să încheie un contract de închiriere cu soțul chiriașului sau cu o persoană care a locuit cu chiriașul într-o comunitate de viață lungă sau cu unul dintre membrii familiei apropiate menționat în contractul de închiriere...” 44. La 14 octombrie 2003, noua Lege privind locuința (Stanovanjski zakon (SZ-1), Jurnalul Oficial 69/2003) a intrat în vigoare și a înlocuit Legea privind locuința din 1991. În secțiunea 109, printre alte modificări, cuvintele „o persoană care a trăit cu chiriașul într-o comunitate de viață lungă” au fost înlocuite cu „o persoană care a trăit cu chiriașul într-o relație extramaritală”. Secțiunea 12 „O comunitate de viață lungă de lungă durată a unui bărbat și a unei femei, care nu au intrat într-o căsătorie, va avea pentru ei aceleași consecințe juridice consemnate în această Lege ca și cum ar fi intrat într-o [căsnicie] dacă nu ar exista un astfel de motiv care ar face căsnicia dintre ele nu ar fi avut efect în alte domenii, dacă legea prevede acest lucru. În cazul în care o decizie privind drepturile sau obligațiile depinde de existența unei comunități de viață menționate la alineatele anterioare, această existență se stabilește în procedura privind aceste drepturi sau obligații. Decizia privind această întrebare va avea efect juridic numai în cazul în care a fost rezolvată.” 45. În 2005 Slovenia a adoptat Legea privind înregistrarea parteneriatului civil cu același sex, care reglementează în întregime parteneriatele dintre cuplurile cu același sex. Secțiunea 37 „Dacă partenerii nu pot conveni după încetarea sau anularea parteneriatului care va rămâne în locație la care unul sau ambele au drepturi de leasing, o instanță decide cererea celuilalt partener, la cererea sa Dacă un partener care este un locatar de locuințe moare sau este declarat decedat, celălalt partener care este menționat în contractul de leasing și care trăiește în proprietate are dreptul de a solicita încheierea unui contract de leasing de la locatar.”