MARTINKA v. SLOVAKIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
MARTINKA v. SLOVAKIA (CtEDO, 2009)
Cea decizia nr. 40759/05 de Karol MARTINKA împotriva Slovaciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 19 mai 2009 ca cameră compusă din: Nicolas Bratza, președinte, Giovanni Bonello, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 19 octombrie 2005, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Karol Martinka, este un național slovac născut în 1956 și trăiește în Viena. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl T. Plank, avocat practicant în Bratislava. Guvernul slovac (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna M. Pirošíková. Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. 1. Procedura penală împotriva reclamantului a fost instituită în aprilie 1999 împotriva reclamantului. Acuzațiile împotriva acestuia au fost modificate de mai multe ori. La 14 septembrie 2001, Curtea Regională Bratislava a trimis cazul Biroului Procurorului Regional pentru investigații suplimentare. La 28 august 2002, Curtea Supremă a respins plângerea Procurorului Regional în acest sens. În perioada reglementată de hotărârea Curții Constituționale din 28 august 2002 Februarie 2006 (a se vedea mai jos) procedurile erau încă în așteptare în faza lor preliminară a procesului. 2. Procedura constituțională La 3 mai 2004, reclamantul s-a adresat Curții Constituționale care, la 28 februarie 2006, a constatat că Ministerul Internului prin intermediul Biroului de Investigare a Crimelor Severe - Poliția de Justiție și Procurorul Regional Bratislava au încălcat dreptul reclamantului la o audiere fără întârziere nejustificată. Curtea Constituțională a ordonat autorităților menționate anterior să evite întârzieri suplimentare și să ramburseze costurile juridice ale reclamantului. Acesta nu a atribuit reclamantului o justă satisfacție. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul art. 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurii. DREPTUL La 6 aprilie 2009, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Marica Pirošíková, agent al Guvernului, declar că Guvernul Republicii Slovace propune să plătească ex-gratie suma de 6,639 EUR (sex mii șase sute treizeci și nouă de euro) dlui Karol Martinka în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 6 aprilie 2009, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Karol Martinka, reclamantul, constată că Guvernul Republicii Slovace sunt dispuși să-mi plătească ex-grația suma de 6,639 EUR (sex mii șase sute și treizeci și nouă euro) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Slovaciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza