GRIGORICIUC c. ROUMANIE

24 iunie 2009 Secțiunea a treia Cerere nr. 28236/06 prezentată de Mihai GRIGORIUC împotriva României, introdusă la 4 iulie 2006, EXPOSAT DE FAPT, recurentul, Mihai Grigoriciuc, este un cetățean român, născut în 1945 și rezident în Suceava. Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: În 1998, reclamantul a devenit, prin succesiune, proprietarul unui teren de 2 600 . Acest teren a fost acordat în 1996 celui pe care reclamantul l-a moștenit de comisia competentă pentru punerea în aplicare a Legii fondului de teren nr. 18/91. Pe acest teren, erau trei stâlpi de beton care serveau la transportul de energie electrică.

În 2003, reclamantul a dat în judecată societatea SC Electrica Moldova, o societate cu capital propriu, cu scopul de a-i cere să ridice legăturile electrice pe care le instalase în mod ilegal pe terenul pe care îl moștenise pentru a se putea bucura pe deplin de prerogativele sale de proprietar pe teren în cauză. ROL (fostii lei români) ca daune-interese pentru pierderile cauzate de imposibilitatea sa de a utiliza terenul său.

În fața Tribunalului de Primă Instanță Suceava competent să soluționeze cauza, societatea pârâtă a susținut că stâlpii și instalațiile electrice au fost construite pe terenul în litigiu anterior 1989, anul care a marcat schimbarea regimului politic român ; considerând că terenul pe care au fost zidiți stâlpii face parte din domeniul public al lai, ea a remarcat că terenul în cauză fusese înscris în mod eronat în titlul de proprietate al celui pe care recurentul îl moștenise de către comisia pentru fondul funciar însărcinat cu reconstituirea dreptului de proprietate al foștilor proprietari în temeiul Legii 18/1991.

Prin hotărârea din 9 decembrie 2004, instanța a respins acțiunea reclamantului, considerând că, în conformitate cu art. 5 alineatul (1) din L 53 din OUG, operatorii instalațiilor energetice ar dobândi cu titlu gratuit dreptul de utilizare a terenului necesar pentru funcționarea acestora și o servitute de trecere pentru a efectua toate operațiunile de întreținere necesare; Tribunalul a făcut trimitere, de asemenea, la art. 1-4 și la art. 5 din Legea nr. 18/91 și la Legea nr. 213/1998, conform căreia rețelele de transport și distribuție a energiei electrice și terenul necesar funcționării acestora sunt bunuri aparținând domeniului public. El a considerat că aceaceasta a fost din greșeală și contrar art. 18/1991 pe care comisia de aplicare a Legii privind fondul funciar a inclus terenul în litigiu în titlul de proprietate al persoanei moștenite de solicitant.

La apelul și recursul reclamantului, această hotărâre a fost menținută prin hotărârea Curții din 6 iulie 2005 a Suceava și prin hotărârea Curții Supreme de Casație și Justiție din 8 martie 2006. Din expertiza efectuată de un expert autorizat la tribunalele naționale și plătită de reclamant în fața instanțelor interne reiese că terenul ocupat de stâlpii electrici este de 450 și că nu poate fi construit sau utilizat pentru agricultură, deoarece nicio cultură profitabilă nu poate fi exploatată în condiții de siguranță din cauza liniilor de curent electric. GRIEF Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge că statul utilizează cu titlu gratuit terenul pe care îl deține, fără ca titlul său de proprietate, care i-a fost acordat în temeiul unei legi considerate a repara totuși nedreptățile comise în timpul regimului comunist, să fie anulat sau modificat.

El susține că statul nu a efectuat o expropriere a terenului în cauză din motive de interes public și că îl utilizează fără nici un titlu și fără a-i plăti nici o despăgubire. El susține că nu poate fi tras la răspundere pentru eroarea comisiei special constituite pentru aplicarea legii fondului n 18/1991 și ca locația stâlpilor în apropierea casei în care locuiește cu familia sa să le creeze în permanență o stare de nesiguranță, în special din cauza riscului ca firele electrice să cadă pe casa lor în timpul unei furtuni.

Întrebări cu privire la părți A fost reclamantul privat de proprietatea sa din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional, în sensul articolului 1 din protocol În la • În special, această privare a impus reclamanților o sarcină excesivă (a se vedea Hotărârea Imobiliar Saffi c. Italia , [GC], n 22774/93, CEDH 1999-V, 28.7.1999, 59) Guvernul este invitat să furnizeze explicații cu privire la (a) legislația și practica națională în materie de lucrări și servicii de interes național, cum ar fi amplasarea pe terenurile persoanelor fizice de pe stâlpii și liniile electrice și conductele de distribuție a gazelor (b) pe căile de atac de care ar dispune, după caz, proprietarul bunului imobil grefat de astfel de capacități de producție și/sau de distribuție pentru a obține despăgubiri și/sau alte terenuri în schimbul sau în schimbul acestora.

24 juin 2009

TROISIÈME SECTION

Requête n o 28236/06 présenté par Mihai GRIGORICIUC contre la Roumanie introduite le 4 juillet 2006

EXPOSÉ DES FAITS

EN FAIT Le requérant, M. Mihai Grigoriciuc, est un ressortissant roumain, né en 1945 et résidant à Suceava. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. En 1998, le requérant devint, par voie de succession, propriétaire d’un terrain de 2 600 m 2 . Ce terrain avait été octroyé en 1996 à celui dont le requérant avait hérité par la commission compétente pour mettre en application la loi du fond foncier n o 18/1991. Sur ce terrain, il y avait trois poteaux en béton qui servaient au transport d’électricité. En 2003, le requérant assigna en justice la société SC Electrica Moldova, société ayant un capital majoritairement d’Etat, afin de l’obliger à lever les poteaux électriques qu’elle avait illégalement installés sur le terrain dont il avait hérité pour qu’il puisse jouir pleinement de ses prérogatives de propriétaire sur le terrain en cause.

Il demandait également 120 millions de ROL (anciens lei roumains) à titre de dommages-intérêts pour les pertes causées par son impossibilité d’utiliser son terrain. Devant le tribunal de première instance de Suceava compétent pour trancher l’affaire, la société défenderesse fit valoir que les poteaux et les installations électriques avaient été édifiés sur le terrain litigieux avant 1989, année qui a marqué le changement du régime politique roumain ; estimant que le terrain sur lequel les poteaux avaient été édifiés faisait partie du domaine public de l’Etat, elle nota que le terrain en cause avait été inscrit de façon erronée dans le titre de propriété de celui dont le requérant avait hérité par la commission du fond foncier chargée de reconstituer le droit de propriété des anciens propriétaires en vertu de la loi n o 18/1991.

Par un jugement du 9 décembre 2004, le tribunal rejeta l’action du requérant en estimant que, selon l’article 5 § 1 de l’Ordonnance d’urgence du gouvernement n o 63/1998, les terrains occupés par les fondations des poteaux d’électricité étaient un bien public et qu’en vertu de l’article 53 de l’OUG, les exploitants des installations énergétiques acquéraient à titre gratuit un droit d’usage du terrain nécessaire au fonctionnement de ceux-ci et une servitude de passage pour effectuer toutes les opérations d’entretien nécessaires ; le tribunal renvoya également à l’article 4 §§ 1-4 et 5 de la loi n o 18/1991 et à la loi n o 213/1998, selon lesquels les réseaux de transport et de distribution de l’énergie électrique ainsi que le terrain nécessaire au fonctionnement de ceux-ci sont des biens appartenant au domaine public.

Il estima que c’était par erreur et contrairement à l’article 5 § 2 de la loi n o 18/1991 que la commission d’application de la loi sur le fond foncier a inclus le terrain litigieux dans le titre de propriété de la personne dont le requérant a hérité. Sur appel et recours du requérant, ce jugement fut maintenu par arrêt de la cour d’appel de Suceava du 6 juillet 2005 et par l’arrêt de la Haute Cour de Cassation et de Justice du 8 mars 2006. Il ressort d’une expertise réalisée par un expert agréé auprès des tribunaux nationaux et versée par le requérant devant les juridictions internes que le terrain occupé par les poteaux électriques est de 450 m 2 et qu’il n’est ni constructible ni utilisable pour l’agriculture car aucune culture rentable ne peut être exploitée en toute sécurité à cause des lignes de courant électrique.

GRIEF Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1, le requérant se plaint de ce que l’Etat utilise à titre gratuit le terrain dont il est propriétaire, sans que son titre de propriété, qui lui a été octroyé en vertu d’une loi réputée pourtant réparer les injustices commises pendant le régime communiste, soit annulé ou modifié. Il fait valoir que l’Etat n’a pas procédé à une expropriation du terrain litigieux pour cause d’intérêt public et qu’il l’utilise sans aucun titre et sans lui verser une quelconque indemnité. Il fait valoir qu’il ne peut pas être tenu responsable de l’éventuelle erreur de la commission spécialement constituée pour appliquer la loi du fond foncier n o 18/1991 et que l’emplacement des poteaux dans la proximité de la maison où il loge avec sa famille leur crée en permanence un état d’insécurité à cause notamment du risque que les fils électriques tombent sur leur maison lors d’une tempête.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant a-t-il été privé de son bien pour cause d’utilité publique et dans les conditions prévues par la loi et les principes généraux du droit international, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? 2. Dans l’affirmative, cette privation procédait-elle de l’application d’une loi jugée nécessaire pour réglementer l’usage des biens conformément à l’intérêt général ? En particulier, cette privation a-t-elle imposé aux requérants une charge excessive (voir l’arrêt Immobiliare Saffi c. Italie , [GC], n o 22774/93, CEDH 1999-V, 28.7.1999, § 59) ? Le Gouvernement est invité à fournir des explications sur : (a) la législation et la pratique nationale en matière de travaux et services d’intérêt national tels que l’implantation sur les terrains des particuliers des poteaux et des lignes électriques et des conduites de distribution de gaz ; (b) sur les voies de recours dont disposerait, le cas échéant, le propriétaire du bien immobilier grevé par de telles capacités de production et/ou de distribution pour obtenir des dédommagements et/ou un autre terrain en compensation ou en échange.