AFFAIRE SHYGAREVA ET MAZHANOVA c. UKRAINE

AFFAIRE SHYGAREVA ET MAZHANOVA c. UKRAINE (CtEDO, 2009)

CINCEA SECȚIUNEA A CINCEA PENTRU SHYGAREVA ȘI MAZHANOVA c. UCRAINE (solicitări nr. 9450/07 și 22503/07) HOTĂRÂREA STRASBURG 18 iunie 2009 DEFINITIVF 18/09/2009 Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Shygareva și Mazhanova c. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care se află într-o cameră compusă din Peer Lorenzen, președinte, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Mark Villiger, Mirjana Lazarova Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judecători, Stanislav Shevchuk, judecător ad-hoc, și Claudia Westerdiek, graffière de sectiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 26 mai 2009, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află două instanțe îndreptate împotriva Ucrainei și ale căror resortisanți ai acestui stat au sesizat Curtea în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (precum Convenția Nina Eduardivna Shygareva (adică prima reclamantă) născută în 1960 și rezidentă în Drogobych (solicitarea nr. 9450/07); Tetyana Anatolyivna Mazhanova, a doua reclamantă, născută în 1950 și rezidentă în Nova Kahovka (solicitarea nr. 34119/07). Guvernul ucrainean (atl) este reprezentat de funcționarii săi, domnii Y. Zaytsev și N. Kulchytskyy, de la Ministerul Justiției. La 29 aprilie 2008, Curtea a decis să comunice cererile guvernului. În conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (3) din Convenție, Curtea a decis să examineze în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. Ca urmare a deciziilor judecătorești (a se vedea anexa), recurentelor li s-au alocat anumite sume ale căror prime prevăzute la art. 57 din Legea privind educația. Plata primelor în cauză, prevăzute în beneficiul profesorilor, nu a avut loc, deoarece cheltuielile aferente primelor respective nu au fost prevăzute de bugetul statului. În 2004, Parlamentul Ucrainei a adoptat Legea nr. 1994-IV, prin care s-a introdus o obligație de recuperare a tuturor creanțelor care decurg din art. 57 din Legea privind educația începând din 2005 timp de cinci ani. În martie 2008, hotărârea în favoarea primei recurente a fost executată. La 25 septembrie 2008, hotărârea în favoarea celei de a doua recurente a fost executată. II. DREPTUL INTERNE PERTINENT Dreptul intern relevant este descris în cauza Skrypnyak și în alte cauze ale acesteia. Cu privire la neexecuția deciziilor judecătorești 10. Recurentele susțin că durata procedurii de executare a hotărârilor pronunțate în favoarea acestora este excesivă, ceea ce, în opinia lor, se referă la o încălcare a drepturilor lor garantate prin art. 6 alin. (1) din Convenție. Acestea susțin, de asemenea, că executarea prelungită a hotărârilor judecătorești aduce atingere dreptului lor de a-și respecta bunurile în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Art. 1 din Protocolul nr. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Întrucât hotărârea în favoarea primei recurente este pe deplin executată, guvernul insistă ca aceasta să nu aibă calitatea de victimă, în sensul articolului 34 din Convenție. 12 Prima reclamantă nu a prezentat nici un răspuns la cele ale guvernului într-un termen stabilit de Curte. Cu toate acestea, aceasta și-a manifestat intenția de a-și menține cererea. 13. Curtea constată că hotărârea pronunțată în favoarea primei recurente a rămas neexecutată timp de trei ani și aproximativ cinci luni, din 28 septembrie 2004 [1] până în martie 2008 (a se vedea punctul 6 de mai sus). Comisia reamintește poziția sa exprimată în mai multe hotărâri împotriva ui Ucraina, potrivit căreia un reclamant poate pretinde că este victima unei încălcări a drepturilor sale garantate prin convenție în ceea ce privește perioada de neexecutare a hotărârii pronunțate în favoarea sa (a se vedea, de exemplu, Hotărârile Romashov c. Ucraina, nr 67534/01, 27 iulie 2004, § 27; Voitenko c. Ucraina, 18666/02, § 35, 29 iunie 2004). În ceea ce privește uzul de dreptul la căi de atac 15. Potrivit guvernului, cererea depusă de prima reclamantă trebuie respinsă ca reprezentând un abuz al dreptului la căi de atac în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție în ceea ce privește executarea hotărârii pronunțate în favoarea sa. Curtea observă că o cauză nu poate fi respinsă ca fiind abuzivă decât în cazul în care a fost întemeiată în mod conștient pe descrierea faptelor luate în considerare sau în cazul în care omite evenimente de importanță centrală (a se vedea, de exemplu, Akdivar și alții c. Turcia, Hotărârea din 16 septembrie 1996, Rec., 1996-IV, §§ 53-54, 20 iunie 2002), ceea ce nu este cazul în speță 17. În consecință, Curtea respinge excepția guvernului întemeiat pe dreptul de a acționa. 18. Curtea constată că obiecțiile nu sunt în mod vădit greșit întemeiate în sensul art. 35 alin. (3) din Convenție. În plus, aceasta arată că nu se confruntă cu nici un alt motiv de a se opune. Prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. Pe fond 19. Guvernul a prezentat argumente similare celor prezentate în cauza Skrypnyak și în alte cauze, care au urmărit să demonstreze absența presupuselor încălcări (Skrypnyak și alte încălcări menționate anterior, § 19). 20. Prima reclamantă nu a prezentat observații ca răspuns la cele ale guvernului într-un termen stabilit de Curte. Cu toate acestea, aceasta și-a manifestat intenția de a menține cererea. 21. Cea de-a doua reclamantă combate teza guvernului. 22. Curtea a tratat deja o chestiune similară cu cea a prezentei specii, în care a ajuns la concluzia că încălcarea articolului (1) din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr 1 (a se vedea, de exemplu, Skrypnyak și altele) , citată anterior, §§ 21-24 și 27-28). După examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că Ön Õa expus niciun fapt sau argument care ar putea conduce aici la o concluzie diferită. 23. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIune 24. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vizate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 25. Recurentele și-au prezentat cererile de satisfacție echitabilă în afara termenului stabilit de Curte. Prin urmare, Curtea consideră că nu este necesar să le acorde o sumă în acest sens. PE CESO, CUREA, CĂTRE UNANIMITATE, hotărăște să unească cererile Declare cererile admisibile; A declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. Prezentat în limba franceză și comunicat în scris la 18 iunie 2009, în conformitate cu art. 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Module Presiden Anexă Număr de apel Nume Data de introducere Articole invocate Instanță Judiciară / Data deciziei interne definitiv debitoare sume alocate UAH (EUR, aproximativ) 9450/07 SHYGAREVA 7 Februarie 2007 6 § 1, 1 Prot. n Tribunalul în primă instanță din Drogobych, 28 septembrie 2004 Departamentul de l'Education de l'Education de l'Drogobych 649, 64 (102) 22503/07 MAZHANOVA 12 mai 2007 6 § 1, 1 Prot. n Tribunal în primă instanță din Nova Kahovka, 25 octombrie 2004 județ de la adresa de educie a administrației Nova Kahovka 1 078, 01 (164) [1] Data pronunțării hotărârii.

CINQUIÈME SECTION

AFFAIRE

SHYGAREVA ET MAZHANOVA c. UKRAINE

(Requêtes n

os

9450/07 et 22503/07)

ARRÊT

STRASBOURG

18 juin 2009

DÉFINITIF

18/09/2009

Cet arrêt peut subir des retouches de forme.

En l’affaire Shygareva et Mazhanova c. Ukraine,

La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant en une chambre composée de

:

Peer Lorenzen,

président,

Karel Jungwiert,

Renate Jaeger,

Mark Villiger,

Mirjana Lazarova Trajkovska,

Zdravka Kalaydjieva,

juges,

Stanislav Shevchuk,

juge ad hoc,

et de Claudia Westerdiek,

greffière de section

,

Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 26 mai 2009,

Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date

:

PROCÉDURE

1.

A l’origine de l’affaire se trouvent deux requêtes dirigées contre l’Ukraine et dont les ressortissantes de cet Etat ont saisi la Cour en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales («

la Convention

»)

:

–

M

me

Nina Eduardivna Shygareva («

première requérante

»), née en 1960 et résidant à Drogobych (requête n

o

9450/07);

–

M

me

Tetyana Anatoliyivna Mazhanova («

seconde requérante

»), née en 1950 et résidant à Nova Kakhovka

(requête n

o

34119/07).

2.

Le gouvernement ukrainien («

le Gouvernement

») est représenté par ses agents, MM. Y. Zaytsev et N. Kulchytskyy, du ministère de la Justice.

3.

Le 29 avril 2008, la Cour a décidé de communiquer les requêtes au Gouvernement. Se prévalant des dispositions de l’article 29 § 3 de la Convention, elle a décidé que seraient examinés en même temps la recevabilité et le bien-fondé de l’affaire.

EN FAIT

I.

LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE

4.

Suite aux décisions judicaires (voir l’annexe), les requérantes se sont vu allouer certains montants dont les primes prévues par l’article 57 de la loi sur l’Éducation. Le paiement des primes en question, prévues au bénéfice des enseignants, n’a pas eu lieu, les dépenses afférentes auxdites primes n’ayant pas été prévues par le budget de l’Etat.

5.

En 2004, le Parlement de l’Ukraine a adopté la loi n

o

1994-IV, mettant en place une obligation de recouvrement de toutes les créances issues de l’article 57 de la Loi sur l’Éducation à partir de 2005 et ce, pendant cinq ans.

6.

En mars 2008, le jugement en faveur de la première requérante fut exécuté.

7.

Le 25 septembre 2008, le jugement en faveur de la seconde requérante fut exécuté.

II.

LE DROIT INTERNE PERTINENT

8.

Le droit interne pertinent est décrit dans l’arrêt

Skrypnyak et autres c.

Ukraine

(n

os

9177/05, 14241/05, 10596/06, 17346/06, 20912/06 et 34604/06, §§ 7-13, 10 juillet 2008).

EN DROIT

I.

JONCTION DES REQUÊTES

9.

La Cour estime qu’il y a lieu de joindre les requêtes, conformément à l’article 42 § 1 de son règlement, eu égard à leur cadre factuel et juridique commun.

II.

SUR LA NON-EXECUTION DES DECISIONS JUDICAIRES

10.

Les requérantes allèguent que la durée de la procédure d’exécution des décisions rendues en leur faveur est excessive ce qui, selon elles, s’analyse en une violation de leurs droits garantis par l’article 6 § 1 de la Convention. Elles soutiennent également que l’inexécution prolongée des décisions judiciaires porte atteinte à leur droit au respect de leurs biens au sens de l’article 1 du Protocole n

o

:

Article 6 § 1

«

Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue (...) dans un délai raisonnable, par un tribunal (...), qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...)

»

Article 1 du Protocole n

o

1

« Toute personne physique ou morale a droit au respect de ses biens. Nul ne peut être privé de sa propriété que pour cause d’utilité publique et dans les conditions prévues par la loi et les principes généraux du droit international.

Les dispositions précédentes ne portent pas atteinte au droit que possèdent les Etats de mettre en vigueur les lois qu’ils jugent nécessaires pour réglementer l’usage des biens conformément à l’intérêt général ou pour assurer le paiement des impôts ou d’autres contributions ou des amendes. »

A.

Sur la recevabilité

1.

Sur l’exception ratione personae

11.

La décision judiciaire en faveur de la première requérante étant intégralement exécutée, le Gouvernement insiste que celle-ci n’a pas la qualité de

victime, au sens de l’article 34 de la Convention.

12.

La première requérante n’a pas soumis d’observations en réponse à celles du Gouvernement dans un délai fixé par la Cour. Néanmoins, elle a manifesté son intention de maintenir sa requête.

13.

La Cour observe que le jugement rendu en faveur de la première requérante demeura inexécuté pendant trois ans et cinq mois environ, du 28

septembre 2004

[1]

au mars 2008 (voir paragraphe 6 ci-dessus).

14.

Elle rappelle sa position exprimée dans plusieurs arrêts contre l’Ukraine, selon laquelle un requérant peut se prétendre victime d’une violation de ses droits garantis par la Convention au regard de la période de la non-exécution du jugement rendu en sa faveur (voir, par exemple, les arrêts

Romashov c. Ukraine

, n

o

67534/01, 27 juillet 2004, § 27;

Voïtenko c.

Ukraine

, n

o

18966/02, § 35, 29 juin 2004).

2.

Sur l’abus du droit de recours

15.

Selon le Gouvernement, la requête déposée par la première requérante doit être rejetée comme constituant un abus du droit de recours au sens de l’article 35 § 3 de la Convention eu égard à l’exécution du jugement rendu en sa faveur. Il reproche à la requérante de ne pas communiquer à la Cour le fait de l’exécution.

16.

La Cour observe qu’une requête ne peut être rejetée comme étant abusive que si elle a été fondée sciemment sur la description de faits controuvés, ou bien omettant des événements d’importance centrale (voir, par exemple,

Akdivar et autres c. Turquie,

arrêt

du 16

septembre

1996,

Recueil des arrêts et décisions

1996-IV, §§

53-54, 20

juin 2002), ce qui n’est pas le cas d’espèce.

17.

Dès lors, la Cour rejette l’exception du Gouvernement tiré de l’abus du droit de recours.

18.

La Cour constate que les griefs ne sont pas manifestement mal fondés au sens de l’article 35 § 3 de la Convention. Elle relève par ailleurs qu’ils ne se heurtent à aucun autre motif d’irrecevabilité. Il convient donc de les déclarer recevables.

B.

Sur le fond

19.

Le Gouvernement a présenté des arguments similaires à ceux avancés dans l’affaire

Skrypnyak et autres

, tendant à démontrer l’absence des violations alléguées (

Skrypnyak et autres

,

précité, § 19).

20.

La première requérante n’a pas soumis d’observations en réponse à celles du Gouvernement dans un délai fixé par la Cour. Néanmoins, elle a manifesté son intention de maintenir la requête.

21.

La seconde requérante combat les thèses du Gouvernement.

22.

La Cour a déjà traité d’affaires soulevant une question semblable à celle de la présente espèce, dans lesquelles elle a conclu à la violation de l’article

6

o

1 (voir, par exemple,

Skrypnyak et autres

, précité, §§ 21-24 et 27-28). Après avoir examiné tous les éléments qui lui ont été soumis, la Cour estime que le Gouvernement n’a exposé aucun fait ni argument pouvant mener ici à une conclusion différente.

23.

Partant, il y a eu violation de l’article 6 § 1 de la Convention et de l’article 1 du Protocole n

o

1.

III.

SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE 41 DE LA CONVENTION

24.

Aux termes de l’article 41 de la Convention,

«

Si la Cour déclare qu’il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d’effacer qu’imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s’il y a lieu, une satisfaction équitable.

»

25.

Les requérantes ont soumis leurs demandes de satisfaction équitable hors du délai fixé par la Cour. Partant, la Cour estime qu’il n’y a pas lieu de leur octroyer de somme à ce titre.

PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L’UNANIMITÉ,

1.

Décide

de joindre les requêtes

;

2.

Déclare

les requêtes recevables;

3.

Dit

qu’il y a eu violation de l’article 6 § 1 de la Convention et de l’article

1 du Protocole n

o

1.

Fait en français, puis communiqué par écrit le

18 juin 2009, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement.

Claudia Westerdiek

Peer Lorenzen

Greffière

Présiden

Annexe

Numéro requête

Nom

Date

d’introduction

Articles invoqués

Instance judiciaire /

Date de la décision interne définitive

Débiteur

Montants alloués UAH

(EUR, environ)

1.

9450/07

SHYGAREVA

7 février 2007

6 § 1,

1 Prot. n

o

1

Tribunal en première instance de Drogobych,

28 septembre 2004

Département de l’éducation

de l’administration de Drogobych

649, 64

(102)

2.

22503/07

MAZHANOVA

12 mai 2007

6 § 1,

1 Prot. n

o

1

Tribunal en première instance de

Nova Kakhovka,

25 octobre 2004

Département de l’éducation

de l’administration de Nova Kakhovka

1 078, 01

(164)

[1]

.

La date du prononcé du jugement.