AMEEN v. PORTUGAL and 3 other applications

Publicat la 5 februarie 2024 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 23325/22 Ammar Abdullah Mohammed AMEEN împotriva Portugaliei și alte 3 cereri (a se vedea lista adăugată) comunicată la 17 ianuarie 2024 OBIECTUL CAUZEI Reclamanții sunt doi frați de origine irakiană care sunt în prezent în detenție pre judecată în închisoarea de înaltă securitate de Monsanto („HSP”). La 2 septembrie 2021 au fost arestate la Lisabona, cu suspiciune de a fi aderente la o organizație teroristă internațională, și anume „Daesh” (așa numită „Statul Islamic în Irak și Levant” sau „ISIL”, cunoscută și sub numele de „ISIS”), terorism internațional și crime împotriva umanității. La 13 aprilie 2022, în urma unei hotărâri a Curții de Apel de la Lisabona din 23 de aprilie 2022. Martie 2022, judecătorul de investigare a decis să mențină reclamanții în detenție anterioară și să impună o interdicție asupra apelurilor telefonice și corespondenței în conformitate cu art. 200 § 1 litera (d) din Codul de Procedință Penală. Un recurs interzis de către reclamanții împotriva acestei decizii a fost respins la 5 mai 2022. La 2 septembrie 2022, procurorul public a formulat acuzații împotriva reclamanților pentru aderarea la o organizație teroristă internațională, terorism internațional, crime de război și neobedință. La 21 decembrie 2022, judecătorul de investigare a confirmat acuzațiile împotriva reclamanților și a trimis cazul de judecată (despacho de provincia ) la Curtea de Lisabona, în cazul în care este în așteptare. În baza articolului 3 din Convenție (depunerea nr. 23325/22, 23377/22 și 4620/23), reclamanții se plâng de condițiile lor de detenție la Monsanto HSP. În special, susțin că impunerea regimului de înaltă securitate, combinată cu diferite restricții impuse acestora, inclusiv supraveghere video intensivă în închisoare și interzicerea contactelor între ele și familiile lor, precum și trimiterea sau primirea corespondenței, împreună cu lipsa lor de acces la activitățile de exterior și ocupare, calitatea slabă a alimentelor, lipsa igienei, lipsa de exercițiu fizic în aer liber și suprapopularea în zonele comune, reprezintă tratamente inumane și degradante. În conformitate cu art. 13, acestea se plâng de asemenea de lipsa unor căi de recurs interne eficace în ceea ce privește aceste afirmații. 23377/22), reclamanții se plâng de nedreptatea procedurii privind impunerea lor și menținerea regimului de înaltă securitate și, fără a invoca nicio dispoziție a Convenției, de lipsa unui remediu eficace în acest sens. În baza articolului 8 din Convenție (toate cererile), reclamanții susțin că interdicția privind apelurile telefonice și corespondența impuse lor și interzicerea contactului între acestea este încălcarea dreptului lor la respectarea vieții private. În cererea nr. 53430/22, ei se plâng, de asemenea, de supraveghere video excesivă în închisoare, inclusiv în zona de vizită. Ei susțin că interzicerea corespondenței impuse lor a fost extinsă la corespondența cu avocatul lor, în încălcarea dreptului lor de apărare garantat de art. 6 § 3 c) din Convenție și dreptul lor de a respecta viața privată protejat de art. 8 din Convenție. să pună în aplicare regimul de înaltă securitate și restricții suplimentare pentru reclamanții, inclusiv supraveghere video intensivă în închisoare și interzicerea contactelor, a atins pragul minim de severitate necesar să se încadreze în domeniul de aplicare al articolului 3 (a se vedea Piechowicz c. Polonia , nr. 20071/07, §§ 159-162, 17 aprilie 2012; Muršić c. Croația [GC], nr. 7334/13, § 97, 20 octombrie 2016; și Provenzano c. Italia , nr. 55080/13, § 147, 25 octombrie 2018)? Dacă da, reclamanții au fost supuși unor tratamente inumane sau degradante, în încălcarea articolului 3 din Convenție, ca urmare a efectului asupra lor a restricțiilor care rezultă din regimul de închisoare de înaltă securitate în care au fost reținuți, a condițiilor materiale de detenție și a lipsei de activități semnificative (a se vedea Piechowicz , citat mai sus §§ 162-65; Csüllög v. Ungaria , nr. 30042/08, §§ 27-31, 7 iunie 2011; și Muršić, citat mai sus, § 101)? Impunerea regimului de înaltă securitate și alte restricții asupra reclamanților au constituit o încălcare a drepturilor acestora în temeiul articolului 8 din Convenție? În special, autoritățile au pus restricții disproporționate asupra corespondenței reclamanților, inclusiv cu avocatul lor (a se vedea Enea c. Italia) [GC], nr. 74912/01, § 140, CEDH 2009 Lebois v. Bulgaria , nr. 67482/14, § 62, 19 octombrie 2017; și Danilevich v. Rusia , nr. 31469/08, §§ 49-50, 19 octombrie 2021, și prin supraveghere video, inclusiv în zonele de vizitare ale închisorii lor (a se vedea Piechowicz , citat mai sus, § 239 și Gorlov și alții v. Rusia , nr. 27057/06 și altele § 82, 2 iulie 2019)? Reclamanții au la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru plângerile lor introduse în temeiul articolelor 3 și 8 din Convenție, conform articolului 13 din Convenție? Apendice Lista cazurilor: nr. cerere nr. Denumirea cazului Data Introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Locul de detenție Numele reprezentantului naționalitate Locație 23325/22 Ameen c. Portugalia 04/05/2022 Ammar Abdullah Mohammed AMEEN 1987 Lisabona Vítor irakian CARRETO Torres Vedras 23377/22 Ameen v. Portugal 04/05/2022 Yasir Abdullah Mohammed AMEEN 1990 Lisabona Vítor irakian CARRETO Torres Vedras 53430/22 Ameen v. Portugal 14/11/2022 Ammar Abdullah Mohammed AMEEN 1987 Lisabona Yasir Abdullah Mohammed AMEEN 1990 Lisabona Vítor irakian CARRETO Torres Vedras 4620/23 Ameen v. Portugal 13/01/2023 Ammar Abdullah Mohammed AMEEN 1987 Lisabona Irakian Yasir Abdullah Mohammed AMEEN 1990 Lisabona Vitor Irakian CARRETO Torres Vedras

Published on 5 February 2024

FOURTH SECTION

Application no. 23325/22

Ammar Abdullah Mohammed AMEEN against Portugal

and 3 other applications

(see list appended)

communicated on 17 January 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicants are two brothers of Iraqi origin who are currently in pre

‑

trial detention in Monsanto High Security Prison (“HSP”).

On 2 September 2021 they were arrested in Lisbon on suspicion of membership of an international terrorist organisation, namely “Daesh” (the so

‑

called “Islamic State in Iraq and the Levant” or “ISIL”, also known as “ISIS”), international terrorism and crimes against humanity.

On 13

April 2022, following a decision of the Lisbon Court of Appeal of 23

March 2022, the investigating judge decided to maintain the applicants in pre-trial detention and to impose a ban on telephone calls and correspondence in accordance with Article 200 § 1 (d) of the Code of Criminal Procedure. An appeal lodged by the applicants against this decision was rejected on 5

May 2022.

On 2 September 2022, the Public Prosecutor brought charges against the applicants for membership of an international terrorist organisation, international terrorism, war crimes and disobedience.

On 21 December 2022, the investigating judge confirmed the charges against the applicants and referred the case for trial (

despacho de pronúncia

) before the Court of Lisbon where the case is pending.

Relying on Article 3 of the Convention (applications nos.

23325/22, 23377/22 and 4620/23), the applicants complain of their conditions of detention in Monsanto HSP. In particular, they allege that the imposition of the high-security regime, combined with various restrictions imposed on them, including intensive video surveillance in the prison and the prohibition of contact between them and with their families, and on sending or receiving correspondence, coupled with their lack of access to outdoor and occupational activities, the poor quality of food, the lack of hygiene, the lack of physical exercise in the open air and the overcrowding in communal areas, amount to inhuman and degrading treatment. Under Article 13, they also complain of the lack of an effective domestic remedies in respect of these claims.

Relying on Article 6 of the Convention (applications nos. 23325/22 and

23377/22), the applicants complain of the unfairness of the proceedings concerning the imposition on them, and the maintenance of, the high-security regime and, without invoking any provision of the Convention, the lack of an effective remedy in this respect.

Relying on Article 8 of the Convention (all applications), the applicants submit that the ban on telephone calls and correspondence imposed on them and the prohibition of contact between them are in breach of their right to respect for private life.

In application no. 53430/22, they also complain of excessive video surveillance in the prison, including in the visiting area. They allege that the ban on correspondence imposed on them was extended to correspondence with their lawyer, in breach of their right of defence guaranteed by Article

6 § 3 c) of the Convention and of their right to respect for private life protected by Article 8 of the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Have the imposition of the high-security regime and further restrictions on the applicants, including intensive video surveillance in the prison and the prohibition of contacts, attained the minimum threshold of severity required to fall within the scope of Article 3 (see

Piechowicz v. Poland

, no.

20071/07, §§

159-162, 17 April 2012;

Muršić v. Croatia

[GC], no. 7334/13, §

97, 20

October 2016; and

Provenzano v. Italy

, no. 55080/13, § 147, 25

October 2018)?

2.

If so, have the applicants been subjected to inhuman or degrading treatment, in breach of Article 3 of the Convention, as a result of the effect on them of the restrictions stemming from the high-security prison regime under which they have been detained, the material conditions of their detention and the lack of meaningful activities (see

Piechowicz

, cited above, §§

162-65;

Csüllög v. Hungary

, no.

30042/08, §§

27-31, 7

June 2011; and

Muršić,

cited above, § 101)?

3.

Has the imposition of the high-security regime and further restrictions on the applicants constituted a breach of their rights under Article 8 of the Convention? In particular, did the authorities put disproportionate restrictions on the applicants’ correspondence, including with their lawyer (

see

Enea v.

Italy

[GC], no. 74912/01, § 140, ECHR 2009

;

Lebois v. Bulgaria

, no.

67482/14, § 62, 19 October 2017; and

Danilevich v. Russia

, no. 31469/08, §§

49-50, 19 October 2021), and by means of video surveillance, including in the visiting areas of the prison during their detention (see

Piechowicz

, cited above, § 239, and

Gorlov and Others v.

Russia

, nos. 27057/06 and 2 others, §

82, 2 July 2019)?

4.

Did the applicants have at their disposal an effective domestic remedy for their complaints brought under Articles 3 and 8 of the Convention, as required by Article 13 of the Convention?

APPENDIX

List of cases:

No.

Application no.

Case name

Introduction date

Applicant’s name

Year of birth

Place of detention

Nationality

Representative’s name

Location

1.

23325/22

Ameen v. Portugal

04/05/2022

Ammar Abdullah Mohammed AMEEN

1987

Lisbon

Iraqi

Vítor CARRETO

Torres Vedras

2.

23377/22

Ameen v. Portugal

04/05/2022

Yasir Abdullah Mohammed AMEEN

1990

Lisbon

Iraqi

Vítor CARRETO

Torres Vedras

3.

53430/22

Ameen v. Portugal

14/11/2022

Ammar Abdullah Mohammed AMEEN

1987

Lisbon

Iraqi

Yasir Abdullah Mohammed AMEEN

1990

Lisbon

Iraqi

Vítor CARRETO

Torres Vedras

4.

4620/23

Ameen v. Portugal

13/01/2023

Ammar Abdullah Mohammed AMEEN

1987

Lisbon

Iraqi

Yasir Abdullah Mohammed AMEEN

1990

Lisbon

Iraqi

Vítor CARRETO

Torres Vedras