CtEDO 01.09.2009 Auto

GLUNEC v. SLOVENIA

RESPONDENT
SVN
HOTĂRÂRE
01.09.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
GLUNEC v. SLOVENIA (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

Decizia nr. 13558/04, de către Zmago GLUNEC împotriva Sloveniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 1 septembrie 2009 ca cameră compusă din: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 6 martie 2004, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de către solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Zmago Glonec, este un cetățean sloven care s-a născut în 1960 și trăiește în Šentilj. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna. Jančič, comercialist de la Maribor. Guvernul sloven (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl L. Bembič, Procuror General de Stat. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 22 iulie 1992, reclamantul a instituit, împreună cu alte câteva persoane, proceduri civile împotriva angajatorului lor, o companie T.M., plângând, printre altele, de salariul lor. Procedura a fost în cele din urmă rezolvată (pravnomočno končan postopak ) înainte de 1 ianuarie 2007, adică, înainte de Legea 2006 privind protecția dreptului la un proces fără întârziere nejustificată („Legea 2006”). Reclamantul a depus, de asemenea, un recurs asupra punctelor de drept la Curtea Supremă (Vrhovno sodišče ) și o plângere constituțională la Curtea Constituțională (Ustavno sodišče ). Noiembrie 2007, atunci când hotărârea Curții Constituționale din 19 octombrie 2007 a fost notificată reclamantului. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurilor și în temeiul articolului 13 din Convenție cu privire la lipsa unor măsuri eficace în acest sens. Curtea remarcă că, după ce guvernul a primit notificarea cererii la 27 octombrie 2008, reclamantul a primit propunerea de soluționare a Procurorului de stat din 13 februarie 2009, recunoașterea unei încălcări a dreptului la un proces într-un timp rezonabil și oferind reparații pentru prejudiciu moral susținute. La 11 mai 2009, reclamantul a informat Curtea că a acceptat soluționarea propusă de Guvern și, prin urmare, dorește să retragă cererea în fața Curții. Curtea reamintește art. 37 din Convenție care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să scoată o cerere din lista cazurilor în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să-și continue cererea; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii, dacă respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile acestuia.” Curtea ia act de faptul că, după soluționarea atinsă între părți, această chestiune a fost rezolvată la nivel intern și că reclamantul nu dorește să își continue cererea. Este convins că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în Protocolurile sale, nu necesită continuarea examinării cererii (articolul în amendă al Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se excludă aplicarea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § 1 lit. (a) și (b) din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se pună în aplicare cererea din lista cazurilor sale.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă