FLIS (II) v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
FLIS (II) v. POLAND (CtEDO, 2009)
CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 58049/08 de către Maciej FLIS împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Catrică Secțiune), care a stat la 1 septembrie 2009 ca Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judecători și Fatoș Aracı, grefierul adjunct al secțiunii Având în vedere cererea depusă la 10 noiembrie 2008, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Maciej Flis, este un național polonez născut în 1977 și trăiește în Otrębusy. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La o dată neespecificată, reclamantul a fost acuzat de furt. La 30 august 2005, un proiect de pronunțare împotriva reclamantului și alți doi suspecți au fost depuse la Curtea de district din Varșovia. O primă audiere a avut loc la 27 noiembrie 2006. O audiere programată pentru 3 iulie 2007 a fost anulată din cauza bolii judecătorului raportor. În februarie 2008, cazul a fost depus la Curtea de district Piaseczno. Se pare că procesul a fost reînceput. Procedura este încă în așteptare în fața instanței de primă instanță. Procedințe în temeiul Legii 2004 La o dată neespecificată în 2008, reclamantul a depus o plângere la Curtea Regională de Varșovia cu privire la o încălcare a dreptului său la un proces într-un termen rezonabil în ceea ce privește procedurile penale împotriva lui și a solicitat o satisfacție echitabilă. El s-a bazat pe Legea din 17 iunie 2004 privind plângeri privind încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil. (Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki – „Legea 2004”), care a intrat în vigoare la 17 septembrie 2004. La 7 august 2008, Curtea Regională de Varșovia și-a respins plângerea din cauza faptului că nu s-a întârziat injust în cadrul procedurii. Curtea Regională a remarcat că prima audiere a fost desfășurată mai mult de un an după depunerea proiectului de pronunțare a acuzării. Cu toate acestea, instanța de procedură s-a confruntat cu dificultăți de stabilire a locului de reședință a unuia dintre acuzați. În plus, instanța de judecată a auzit mai mulți martori și că fiecare decizie de suspendare a unei ședințe a fost justificată de necesitatea de a chema martori sau de a solicita avize de experți. Acesta a concluzionat că ezitarea instanței de judecată în trimiterea cauzei unui alt judecător în timpul bolii judecătorului raportor a fost justificată având în vedere starea avansată a procedurii. Cu toate acestea, a remarcat că cazul a fost în cele din urmă îndreptat către un alt judecător raportor. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii. HOTĂRÂREA La 22 iunie 2009, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Jakub Wołāsiewicz, Agent al Guvernului Polonez, declară că Guvernul Polonez oferă să plătească 10 000 PLN (o mii de zloți polonezi) dl. Maciej Flis în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 15 iunie 2009, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, Maciej Flis, observă că Guvernul Poloniei sunt dispuși să-mi plătească suma de 10 000 PLN ( zece mii de zloți polonezi) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Nicolas Bratza Președintele adjunct al grefierului