CtEDO 01.09.2009 Auto

LOQUEN c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
01.09.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
LOQUEN c. FRANCE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr 42514/05 prezentată de Veronica LOQUEN împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 1 septembrie 2009 într-o cameră compusă din Peer Lorenzen, președinte, Renate Jaeger, Jean-Paul Costa, Karel Jungwiert, Isabelle Berro-Lefevre, Mirjana Lazarova Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judecători și Claudia Westerdiek; graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 18 noiembrie 2005, având în vedere declarația din 14 aprilie 2009 prin care guvernul pârât invită Curtea să șteargă cererea de rol, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentei, dl Veronique Loquen, este un cetățean francez, născut în 1962 și rezident la Yvetot. Guvernul francez ( În cazul în care o parte consideră că o măsură de ajutor de stat constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, aceasta trebuie să fie considerată ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. În cadrul Consiliului municipal din 9 august 2002, reclamanta a adresat primarului orașului o întrebare scrisă privind situația a doi agenți comunitari, la care primarul a răspuns prin scrisoarea din 26 august 2002. La 4 ianuarie 2003, reclamanta a solicitat primarului comunicarea tuturor documentelor schimbate între oraș și o firmă de avocatură în cadrul unei consultări juridice în urma întrebării scrise pe care a adresat-o, citând-o personal. Primarul i-a opus un refuz la 23 ianuarie 2003. Prin scrisoarea din 12 iunie 2003 adresată CADA, primarul a informat că nu intenționa să le predea reclamantei. La 5 iulie 2003, recurenta sesizează Tribunalul Administrativ din Rouen cu privire la o acțiune în anulare a deciziei de refuz a primarului. Prin hotărârea din 26 decembrie 2003, Tribunalul apreciază că documentele în cauză au intrat în domeniul de aplicare a articolului 2 din Legea din 17 iulie 1978 privind comunicarea documentelor administrative. Instanța a anulat, prin urmare, refuzul primarului și i-a ordonat să comunice aceste documente recurentei în termen de 15 zile de la notificarea hotărârii. Comuna s-a ocupat de casarea în fața Consiliului de Stat, susținând, printre altele, că activitatea avocaților este reglementată de secretul profesional. La tribunal în fața Consiliului de Stat a fost stabilită la 7 martie 2005, recurenta a fost prezentă la această audiere, în cadrul căreia comisarul guvernului a ajuns la concluzia respingerii recursului comunei. Ca urmare a acestei audieri, au fost depuse note deliberate de către municipalitate, precum și de către Ordinul Avocaților în Barou de la Paris, la Ordinul Avocaților în Consiliul de Stat și la Curtea de Casație și Conferința Batonierilor, care au fost implicate. Recurenta susține că nu a avut nicio comunicare cu privire la aceste note în mod deliberat, de care nu a avut cunoștință decât prin apelarea secretariatului Consiliului la primirea unui aviz în termen de trei luni de la data la care a fost stabilită o nouă ședință la 20 mai 2005. Guvernul a precizat că cauza, care a fost examinată inițial în subsecțiuni reunite, fusese eliminată din ședința de judecată din 15 martie 2005, și apoi înscrisă în ședința de judecată a tribunalului administrativ din 20 mai 2005. Cu ocazia ședinței de judecată din 20 mai 2005, comisarul guvernului a ajuns la concluzia că hotărârea Tribunalului Administrativ a fost încălcată. 2005, reclamanta a prezentat Consiliului o notă în mod deliberat, susținând că nu a avut cunoștință, în prealabil în instanță, de notele în deliberare depuse de celelalte părți și că nu a avut posibilitatea de a răspunde, ceea ce contravine principiului egalității de arme garantat de Convenție. În această privință, aceasta cita jurisprudența Curții. Prin Hotărârea din 27 mai 2005, privind notele în deliberare depuse, pe de o parte, de către municipalitate și de către vorbitori și, pe de altă parte, de către recurentă, Consiliul a anulat hotărârea și apoi a soluționat cauza în fond în temeiul articolului L. 821-2 din Codul de justiție administrativă. Înalta Instanță a considerat că, atunci când un consilier municipal a solicitat comunicarea documentelor care fac parte din corespondența schimbată între avocatul comunei și executivul său sau din consultările juridice întocmite de acest avocat în numele comunei, acesta aparținea primarului, sub controlul judecătorului, de a aprecia dacă această comunicare se referea la o cauză. În ceea ce privește natura acestui document, comunei care face obiectul unei deliberări din partea consiliului municipal i se permite să se asigure că nu există motive de interes general care să împiedice, înainte de a proceda, dacă este cazul, la o astfel de comunicare în mod corespunzător. În acest caz, Consiliul de Stat consideră că refuzul prezentat de primarul d.Yvetot recurentei nu a încălcat textele aplicabile, de îndată ce comunicarea solicitată, privind situația administrativă a doi agenți ai municipalității, nu a vizat o cauză supusă deliberării consiliului municipal. (1) Legea din 17 iulie 1978, în redactarea sa în vigoare în momentul faptelor Art. 2 alin. (1), sub rezerva dispozițiilor art. 6, autoritățile menționate în art. 1 sunt obligate să comunice documentele administrative pe care le dețin persoanelor care le solicită, în condițiile prevăzute în prezentul titlu. I. - Nu sunt comunicate documentele administrative a căror consultare sau comunicare ar aduce atingere: (...) - desfășurarea procedurilor în fața instanțelor sau a operațiunilor preliminare unor astfel de proceduri, cu excepția cazului în care autoritatea competentă autorizează acest lucru; (...) - sau, în general, a secretelor protejate de lege. (2) Legea din 31 decembrie 1971 modificată privind reforma anumitor profesii juridice și juridice art. 66-5 În orice domeniu, fie în domeniul Consiliului, fie în cel al apărării, consultările efectuate de un avocat clientului său sau destinate acestuia, corespondențele schimbate între client și avocatul său (...) sunt reglementate de secretul profesional. GRIFS Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, recurenta se plânge că nu a primit o comunicare a notelor în mod deliberat depuse, după ce Consiliul a luat cuvântul din 7 martie 2005, de către comuna d Recurenta se plange ca nu a avut nici o comunicare in fata Consiliului cu privire la notitele in deliberare ale comunei si ale vorbitorilor. Aceasta se refera la art. 6 alineatul (1) din Conventie, ale caror dispozitii relevante se citesc astfel Orice persoană are dreptul ca cauza sa să fie ascultată în mod echitabil și într-un termen rezonabil (...) de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale civile (...) În urma comunicării cererii, guvernul, prin scrisoarea din 14 aprilie 2009, la care se atașa o declarație, a invitat Curtea să șteargă cauza rolului, în conformitate cu art. 37 din convenție. Subsemnata, dna Anne-Francoise TISSIER, agent al guvernului francez, declară că guvernul francez oferă doamnei Veronique LOQUEN, cu titlu gratuit, suma de 450 (patru sute cincizeci) de euro pentru cererea înregistrată la nr. 42514/05. Această sumă nu va fi supusă nici unui impozit și va fi plătită în contul bancar indicat de reclamantă în termen de trei luni de la data la care hotărârea de radiere pronunțată de Curte în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție. Plata va face obiectul unei soluionări definitive a cauzei. Recurenta se referă la radierea rolului și percepe o sumă în temeiul articolului 41 din convenție. Curtea constată că părțile nu au reușit să audieze cu privire la termenii unei soluionări pe cale amiabilă a cauzei. Curtea amintește că, în temeiul articolului 38 alineatul (2) din Convenie, negocierile desfășurate în cadrul unor regulamente amiabile sunt confideniale. 2 din regulament prevede, de asemenea, că nu pot fi menționate sau invocate în procedura contencioasă nicio comunicare verbală sau scrisă sau nicio ofertă sau contencioasă. Prin urmare, Curtea va începe de la declarația făcută la 14 aprilie 2009 de către guvern în afara cadrului negocierilor în vederea ajungerii la o soluționare amiabilă. Curtea reamintește doar în temeiul articolului 37 din Convenție, aceasta poate decide în orice moment să șteargă o cerere din rol atunci când circumstanțele permit să conducă la una dintre concluziile expuse la alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) din această dispoziție. pentru orice alt motiv de care Curtea constată existența, nu se mai justifică continuarea examinării cererii. La art. 37 alineatul (1) in fine dispune Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și a protocoalelor sale impune acest lucru. Curtea amintește că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cauză a rolului în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să continue. Cu toate acestea, acestea vor fi circumstanțele speciale ale cauzei care vor permite să se stabilească dacă declarația unilaterală oferă o bază suficientă pentru ca Curtea să constate că respectarea drepturilor omului garantate prin Convenția n 25149/03, § 33, CEDO 2005 IX, Feldhaus c. Germania (dec.) (radiation), n 10583/02, 13 mai 2008 și Darque și alte 23 c. Franța (dec.) (radiation), 1 iulie 2008. Curtea remarcă faptul că prezenta cauză se referea la necomunicarea notelor în mod deliberat în fața Consiliului de Stat. Comisia a afirmat deja de mai multe ori că noțiunea de proces echitabil, în sensul articolului 6 alineatul (1), implică, în principiu, dreptul părților la un proces de a lua cunoștință de orice piesă sau observație prezentată judecătorului în vederea unei decizii și de a o discuta (a se vedea printre multe altele Nederöst-Huberc. Elveția din 18 februarie 1997, § 24, Recuperarea hotărârilor și a deciziilor 1997-I, Kress France [GC], n 39594/98, § 74, CEDH 2001 VI și Asociația de Viire a lui Alet c. Franța, n 13324/04, § 28, 14 februarie 2008. În acest caz, în declarația sa, guvernul recunoaște că a avut loc în speță o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție și propune plata a 450 EUR recurentei cu titlu de reparație. Curtea concluzionează că, având în vedere suma propusă, nu se mai justifică continuarea examinării acestui aspect. În plus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta să fie examinată [art. 37 alineatul (1) în fine Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Module Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă