Buldashev împotriva Rusiei

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE PARȚIONALĂ CU ADMINISIBILITATEA cererii nr. 46793/06 de Vladimir Mikhaylovich BULDASHEV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 10 septembrie 2009 ca Cameră compusă din: Christos Rozakis, președinte, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători, și André Wampach, grefierul adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 6 octombrie 2006, având în vedere decizia de a acorda prioritate cererii de mai sus în temeiul articolului 41 din Regulamentul Curții, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Vladimir Mikhaylovich Buldashev, este un național rus care s-a născut în 1952 și este reținut în Chelyabinsk.

El este reprezentat în fața Curții de către dna Ogur, un avocat care practică în Chelyabinsk. Faptele cazului, astfel cum a fost depus de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Arestarea și detenția reclamantului în așteptarea anchetei La 18 Iulie 2006 poliția a reținut reclamantul pe suspiciune de două conturi de crimă. Se presupune că au căutat apartamentul său și au eliminat unele documente. La 20 iulie 2006 Curtea de District Tsentralniy din Chelyabinsk a autorizat detenția reclamantului. La 15 septembrie 2006, Curtea de District a prelungit în continuare detenția reclamantului până la 14 Decembrie 2006. Referindu-se la sănătatea sa, condiții de detenție nesatisfăcute, lipsa unui caz penal și a copilului său minor, reclamantul a susținut că instanța ar putea utiliza orice altă măsură preventivă, inclusiv cauțiunea, în loc de detenție.

[Reclamantul] este acuzat de infracțiuni grave și numele său a fost pe lista persoanelor căutate federal de mai mult de un an. Rezultă că, dacă [reclamantul] este eliberat, ar putea absține sau revoca ... Apărarea nu a furnizat nici o documentație medicală pentru a susține afirmațiile că [reclamantul] nu este în stare de detenție. La 26 septembrie 2006, Curtea Regională Chelyabinsk a susținut decizia din 15 septembrie 2006 privind apelul. La 12 decembrie 2006, Curtea de District a prelungit detenția reclamantului până la 14 Martie 2007. Reclamantul solicită instanței să-l elibereze pe cauțiune. El a remarcat că deținerea sa a fost irazonabil de mult timp; că biroul procurorului a fost procrastinat cu ancheta; că are o reședință permanentă, o slujbă și legături de familie.

Curtea a raționat după cum urmează: [Reclamantul] este acuzat de infracțiuni grave... [Reclamantul] absuși cu mult timp în urmă și numele său a fost pus pe lista persoanelor dorite locale și federale. În astfel de circumstanțe, instanța consideră că, dacă este eliberată, [reclamantul] ar putea absucide.” Se pare că reclamantul a rămas în custodie în așteptarea anchetei și procesului. Procedura privind legalitatea presupusului cercetări La o dată neespecificată, avocatul reclamantului a depus o plângere la biroul procurorului, susținând că investigatorul a efectuat o căutare a apartamentului său și a eliminat anumite documente în absența unei hotărâri judiciare relevante.

Se pare că biroul procurorului a efectuat o anchetă ca răspuns la plângere și a respins acuzațiile ca fiind nefondate la 5 octombrie 2006. Procurorul a concluzionat că nu s-a efectuat nicio căutare la domiciliul reclamantului la 18 iulie 2006. Într-o dată neespecificată, reclamantul a depus o plângere care a contestat legalitatea acțiunilor investigatorului în cadrul arestării sale. La 2 noiembrie 2006, Curtea de District a respins plângerea reclamantului ca fiind neconsolidată. Reclamantul a recurs. La 12 decembrie 2006, instanța regională a susținut decizia de 2 La 16 august 2007, Curtea Regională Chelyabinsk a deschis procesul cu privire la reclamantul și la alte două inculpate. La 28 noiembrie 2007, juriul a constatat că reclamantul a fost vinovat de două conturi de crimă, fraudă și apropiere greșită a fondurilor.

Decembrie 2007 Curtea Regională Chelyabinsk a condamnat reclamantul la douăzeci și doi ani de închisoare. Potrivit reclamantului, atât judecătorul, cât și procurorul au dat interviuri la o secție de televiziune locală în sala de judecată după ce a fost pronunțat verdictul. La 25 septembrie 2008, Curtea Supremă a Rusiei a susținut verdictul în apel. Martie 2009 Presidium al Curții Supreme a Rusiei a anulat hotărârea din 25 septembrie 2008 prin revizuirea supravegherii și a remis chestiunea pentru o atenție proaspătă datorită nerespectării prezenței avocatului reclamantului la ședință.

Curtea a remarcat, de asemenea, că reclamantul ar trebui să rămână în custodie până la 11 Iunie 2009. În acest sens, instanța a indicat următoarele: „... având în vedere că [reclamantul] a fost considerat vinovat de o infracțiune foarte gravă și că el ar putea absoarce și interfera cu examinarea promptă a cazului său de către instanța de recurs ..., Presidium al Curții Supreme a Rusiei consideră necesar să rămână în custodie.” Se pare că procedura de recurs este încă în așteptare. Condiții de detenție La 19 iulie 2006, reclamantul a fost închis în închisoarea nr. 74/1 în Chelyabinsk (celule nr. 102, 47, 49, 54, 95 și 60) unde a fost reținut de atunci. Potrivit reclamantului, toate celulele în care a fost reținut au fost suprapopulate și deținuții au trebuit să doarmă la rândul lor.

În special, el a prezentat următoarele informații cu privire la această chestiune: Perioada de detenție Numărul de deținuți Numărul de paturi 102 8,5 4-6, începând cu 31 octombrie 2006 până la 25 ianuarie 2007 19,7 12-17 17-21 15,3 până la 12 de la 25 ianuarie 2007 până la 18 aprilie 2008 8,5 până la 5 până la 25 aprilie 2008 până la 25,6 Radiatoarele din celule abia au lucrat. Zidurile și tavanul au fost acoperite cu mucegai. Celulele nu au avut ventilație. A fost foarte cald în vara și foarte rece și umed în iarnă. Majoritatea ferestrelor erau acoperite complet cu foi metalice. Majoritatea deținuților fumau și reclamantul, un nefumător, a fost expus fumului de tutun altor. A fost permisă o plimbare zilnică afară, care nu depășește 40-50 de minute.

Nu a existat nici o oportunitate de a face exerciții fizice. Toaleta nu a oferit nici o intimitate, iar persoana care a folosit-o ar putea fi văzută atât de deținuți, cât și de gardieni urmărind deținuții prin gaura de pipi în ușă. Celulele au fost aprinse cu lumini electrice dim. Nu a existat acces la lumina de zi în celula nr. 95. Celulele au fost infestate cu cocos, bugs, furnici și șobolani. Disinfectia nu a fost efectuată, nici a fost distribuit niciun detergent. Mâinile furnizate adesea conțin mustele, bug-uri, scarape și picioarele șobolanilor. Mâncarea a fost de o calitate foarte slabă și nu în conformitate cu standardele de calitate stabilite de lege. Peștele și carnea au fost servite rar.

Ouă, lapte sau băuturi de fructe nu au fost niciodată oferite. Calitatea alimentelor s-a îmbunătățit doar în zilele în care au fost desfășurate inspecții. Produsele alimentare pe care le-au putut cumpăra deținuții în magazinul de închisoare au fost de o calitate foarte scăzută. Reclamantul susține că descrierea de mai sus se aplică și în prezent. Apa caldă nu a fost furnizată. De la aprilie până în octombrie deținuții au fost autorizați doar să facă dușuri rece. De la 6 septembrie până la 29 noiembrie 2008 reclamantul nu a avut o singură oportunitate de a lua un duș. În mai multe ocazii, deținuții infectați cu HIV și deținuții diagnosticați cu tuberculoză au fost plasați în celulele în care reclamantul a fost reținut.

La 25 ianuarie 2007, avocatul reclamantului s-a plâns la procurorul local cu privire la condițiile de detenție a reclamantului. La 21 februarie 2007, procurorul a răspuns că condițiile de detenție erau în conformitate cu normele aplicabile. Alegat tratamente inumane și degradante în custodie Potrivit reclamantului, în mai multe ocazii el a fost supus la tratamente umilitoare și degradante și bătăi în timpul detenției. În special, el a prezentat după cum urmează. În decembrie 2007, reclamantul a fost bătut de unul dintre gardienii de închisoare. Cererea reclamantului de a vedea un medic a fost refuzată. Martie 2008 reclamantul a fost trezit de gărzi. Ei l-au dus pe el și unul dintre colegii lui de celulă la coridorul unde au fost dezbrăcați dezbrăcați și supus la o căutare a corpului în prezența gărzilor de sex feminin.

La 29 mai 2008, când reclamantul a fost dus la instanță pentru a participa la proces, unitatea SWAT a bătut ceilalți deținuți cu trunchi de lemn și cauciuc. La 12 În august 2008, administrația închisorii a refuzat să trimită plângerea reclamantului cu privire la tratamentele necorespunzătoare. La 4 septembrie 2008, unul dintre ofițerii SWAT a lovit reclamantul de două ori în spate și în bucătărie în timpul unei alte căutări. Apoi reclamantul a fost descărcat dezbrăcat și ordonat să facă numeroase situații. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 3 din Convenția privind condițiile de detenție îngrozitoare și tratamente inumane și degradante pe care le-a fost supusă la închisoarea în custodie.

El a afirmat, în plus, că nu are un remediu eficace în ceea ce privește condițiile de detenție în așteptarea procedurii judiciare. Reclamantul s-a plâns în temeiul art. 5 3 din Convenție că detenția sa a fost nejustificată. Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 1 din Convenție, că procedura penală împotriva acestuia a fost irazonabil de lungă; că tribunalul care a considerat acuzația penală împotriva acestuia nu a fost imparțială sau independent și că a fost condamnat pentru infracțiuni pe care nu le-a comis.

El susține, de asemenea, că nu a putut să pregătească pentru audierea preliminară a chestiunii din cauza notificării tardive a instanței a datei sale; că judecătorul președinte a fost personal prejudecat împotriva lui și l-a presupus vinovat; că instanța nu a examinat anumitor martori și a citit declarațiile lor anterioare; că a primit o copie a minutului procesului aproape șase luni după trecerea procesului; că sentința sa este prea severă; că judecătorul președinte și procurorul au dat un interviu la secția locală de televiziune după terminarea procesului, dar condamnarea nu a fost încă finală. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului (b) și (c) că, la 12 decembrie 2006, Curtea Regională Chelyabinsk a examinat plângerea împotriva investigatorului în absența sa și a avocatului său.

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 8 din Convenție că căutarea efectuată la domiciliul său era ilegală. 3 din Convenția privind condițiile de detenție și tratamentele inumane și degradante la care a fost supus în timp ce a fost în custodie. El a susținut, de asemenea, că nu are un remediu eficace în ceea ce privește presupusele încălcări.

Plecările sunt examinate în conformitate cu articolele 3 și 13 din Convenție, care scrie după cum urmează: „Nimeni nu trebuie să fie supus unei torture sau unor tratamente sau pedepsei inumane sau degradante.” Articolul “Toată persoana a căror drepturi și libertăți sunt încălcate în Convenția [] nu are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” Curtea consideră că, pe baza cazului, nu poate determina admisibilitatea acestei plângeri și că, prin urmare, în conformitate cu articolul (b) din Regulamentul Curții, este necesar să se anunțe această parte a cererii guvernului contestat. 3 din Convenția privind o lungime excesivă a detenției anterioare.

Partea relevantă a articolului 5 din Convenție se citește după cum urmează: „Toată persoana arestată sau reținută în conformitate cu dispozițiile alineatului (c) din prezentul articol are ... dreptul la judecată într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptare. Eliberarea poate fi condiționată prin garanții care pot apărea pentru proces.” Curtea consideră că, pe baza dosarului, nu poate determina admisibilitatea plângerii și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură, să anunțe această parte a cererii guvernului contestat. 1 din Convenția că procedurile penale împotriva lui au fost irazonabile de lungă durată.

Plângerea este examinată în temeiul articolului 6 din Convenție, care citește, în măsura în care este relevantă, după cum urmează: Articolul „În determinarea oricărei acuzații penale împotriva lui, toată lumea are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” În plus, Curtea consideră că se impune o problemă în temeiul articolului 13 din Convenție în ceea ce privește dacă există sau nu un remediu la care reclamantul ar putea să se întoarcă în ceea ce privește reclamația de mai sus. Curtea consideră că, pe baza cazului, nu poate determina admisibilitatea aspectelor de mai sus și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură, să anunțe această parte a cererii guvernului contestat.

Curtea a examinat restul plângerilor depuse de reclamant în temeiul articolelor Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesia sa și, în măsura în care plângerile intră în competența sa ratione materiae și ratione personae , Curtea constată că acestea nu dezvăluie nici o încălcare a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale … examinarea plângerilor reclamantului cu privire la condițiile de detenție și disponibilitatea unui remediu eficace în acest sens, a maltraturilor la care a fost supus și a disponibilității unui remediu eficace în acest sens, a lungii detenției anterioare a reclamantului, a lungii procedurilor penale împotriva acestuia și a disponibilității unui remediu eficace în acest sens; Declară restul cererii inadmisibil.

André Wampach Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului

FIRST SECTION

PARTIAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 46793/06 by Vladimir Mikhaylovich BULDASHEV against Russia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 10 September 2009 as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judges, and André Wampach, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 6 October 2006, Having regard to the decision to grant priority to the above application under Rule 41 of the Rules of Court, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Vladimir Mikhaylovich Buldashev, is a Russian national who was born in 1952 and is detained in Chelyabinsk.

He is represented before the Court by Ms O. Ogur, a lawyer practising in Chelyabinsk. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. A. The applicant’s arrest and detention pending investigation On 18 July 2006 the police detained the applicant on suspicion of two counts of murder. They allegedly searched his flat and removed some documents. On 20 July 2006 the Tsentralniy District Court of Chelyabinsk authorised the applicant’s detention. On 15 September 2006 the District Court further extended the applicant’s detention until 14 December 2006. Referring to his health, unsatisfactory conditions of detention, lack of a criminal record and his minor child, the applicant argued that the court might use any other preventive measure, including bail, rather than detention.

Dismissing the applicant’s arguments, the court noted as follows: “[The applicant] is charged with serious offences and his name has been on the federal wanted persons’ list for over a year. It follows that, if released, [the applicant] might abscond or re-offend ... The defence has not furnished any medical documentation to substantiate the allegations that [the applicant] is unfit for detention. The court has also taken into account the material concerning [the applicant’s] character when deciding on the matter.” On 26 September 2006 the Chelyabinsk Regional Court upheld the decision of 15 September 2006 on appeal. On 12 December 2006 the District Court extended the applicant’s detention until 14 March 2007. The applicant asked the court to release him on bail.

He noted that his detention had been unreasonably long; that the prosecutor’s office had been procrastinating with the investigation; that he had a permanent residence, a job and family ties. The court reasoned as follows: “[The applicant] is charged with serious offences... [The applicant] absconded a long time ago and his name has been put on the local and federal wanted persons’ list. In such circumstances the court considers that, if released, [the applicant] might abscond.” It appears that the applicant remained in custody pending investigation and trial. B. Proceedings concerning the lawfulness of the alleged search On an unspecified date the applicant’s lawyer lodged a complaint with the prosecutor’s office alleging that the investigator had conducted a search of his flat and removed certain documents in the absence of a relevant court order.

It appears that the prosecutor’s office carried out an inquiry in response to the complaint and dismissed the allegations as unsubstantiated on 5 October 2006. The prosecutor concluded that no search had been conducted at the applicant’s place of residence on 18 July 2006. The applicant did not appeal. On an unspecified date the applicant lodged a complaint challenging the lawfulness of the investigator’s actions within the framework of his arrest. On 2 November 2006 the District Court dismissed the applicant’s complaint as unsubstantiated. The applicant appealed. On 12 December 2006 the Regional court upheld the decision of 2 November 2006 on appeal. Neither the applicant nor his lawyer attended the hearing.

C. Trial and ensuing proceedings On 16 August 2007 the Chelyabinsk Regional Court opened the trial in respect of the applicant and two other defendants. On 28 November 2007 the jury found the applicant guilty of two counts of murder, fraud and misappropriation of funds. On 3 December 2007 the Chelyabinsk Regional Court sentenced the applicant to twenty-two years’ imprisonment. According to the applicant, both the judge and the prosecutor gave interviews to a local TV station in the courtroom after the verdict was pronounced. On 25 September 2008 the Supreme Court of Russia upheld the verdict on appeal. The applicant’s lawyer was not present at the hearing. On 11 March 2009 the Presidium of the Supreme Court of Russia quashed the judgment of 25 September 2008 by way of supervisory review and remitted the matter for fresh consideration owing to the appeal court’s failure to ensure the presence of the applicant’s lawyer at the hearing.

The court further noted that the applicant should remain in custody until 11 June 2009. In this regard the court indicated as follows: “... given that [the applicant] has been found guilty of a very serious offence and that he might abscond and interfere with the prompt consideration of his case by the appeal court ..., the Presidium of the Supreme Court of Russia considers it necessary that [he] remain in custody.” It appears that the appeal proceedings are still pending. D. Conditions of detention On 19 July 2006 the applicant was placed in remand prison no. 74/1 in Chelyabinsk (cells nos. 102, 47, 49, 54, 95 and 60) where he has been detained ever since. According to the applicant, all the cells in which he was held were overcrowded and the inmates had to take turns to sleep.

In particular, he submitted the following information on the issue: Period of detention Cell no. Surface area (in square metres) Number of inmates Number of beds 102 8.5 4-6 4 from 31 October 2006 to 25 January 2007 47 19.7 12-17 8 49 30 17-21 10 54 15.3 up to 12 6 from 25 January 2007 to 18 April 2008 95 8.5 up to 5 4 from 25 April 2008 to date 60 25.6 11 8 The radiators in the cells hardly worked. The walls and the ceiling were covered with mould. The cells had no ventilation. It was stiflingly hot in the summer and very cold and damp in the winter. Most of the windows were completely covered with metal sheets. The majority of the inmates smoked and the applicant, a non-smoker, was exposed to the others’ tobacco smoke.

He was allowed a daily walk outside which did not exceed 40-50 minutes. There was no opportunity to do physical exercises. The toilet offered no privacy and the person using it could potentially be seen by both the inmates and the guards watching the inmates through the peep-hole in the door. The cells were lit with dim electric lights. There was no access to daylight in cell no. 95. The cells were infested with cockroaches, bugs, ants and rats. Disinfection was not performed, nor was any detergent distributed. The meals provided often contained flies, bugs, cockroaches and rats’ feet. The food was of a very poor quality and not in compliance with the quality standards established by law. Fish and meat were rarely served.

Eggs, milk or fruit drinks were never offered. The quality of the food improved only on days when inspections were held. The food products the inmates could buy in the prison shop were of a very low quality. The applicant submits that the above description also applies at present. Hot water was not supplied. From April to October the inmates were only allowed to take cold showers. From 6 September to 29 November 2008 the applicant did not have a single opportunity to take a shower. On several occasions HIV-infected inmates and inmates diagnosed with tuberculosis were placed in the cells where the applicant was detained. On 25 January 2007 the applicant’s lawyer complained to the local prosecutor about the conditions of the applicant’s detention.

On 21 February 2007 the prosecutor responded that the conditions of detention were in compliance with the applicable rules. E. Alleged inhuman and degrading treatment in custody According to the applicant, on several occasions he was subjected to humiliating and degrading treatment and beatings while in detention. In particular, he submitted as follows. In December 2007 the applicant was beaten by one of the prison guards. The applicant’s request to see a doctor was refused. On 2 March 2008 the applicant was woken up by the guards. They took him and one of his cellmates to the corridor where they were stripped naked and subjected to a body search in the presence of female guards. On 29 May 2008, when the applicant was taken to the court to attend the trial, the SWAT unit beat the other inmates with wooden and rubber truncheons.

On 12 August 2008 the prison administration refused to dispatch the applicant’s complaint concerning the ill-treatment. On 4 September 2008 one of the SWAT officers kicked the applicant twice in the rear and in the crotch during another search. Then the applicant was stripped naked and ordered to do numerous sit-ups. COMPLAINTS The applicant complained under Articles 3 of the Convention about appalling conditions of his detention and inhuman and degrading treatment he had been subjected to at the remand prison. He further alleged that he did not have an effective remedy in respect of the conditions of his detention pending the judicial proceedings. The applicant complained under Article 5 § 3 of the Convention that his detention had been unreasonably long.

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention that the criminal proceedings against him had been unreasonably long; that the tribunal which considered the criminal charge against him had not been impartial or independent, and that he had been convicted of crimes he had not committed. He further alleged that he had been unable to prepare for the preliminary hearing of the matter owing to the court’s belated notification of its date; that the presiding judge had been personally biased against him and presumed him guilty; that the court had failed to examine certain witnesses and read out their earlier statements; that he had received a copy of the minutes of the trial almost six months after the trial had been over; that his sentence was too severe; that the presiding judge and the prosecutor had given an interview to the local TV station after the trial had been over but the conviction had not been yet final.

The applicant complained under Article 6 § 3 (b) and (c) that on 12 December 2006 the Chelyabinsk Regional Court had considered his complaint against the investigator in his and his lawyer’s absence. The applicant complained under Article 8 of the Convention that the search conducted at his place of residence had been unlawful. THE LAW