CASE OF S.C. CONCORDIA INTERNATIONAL S.R.L. CONSTANTA v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

CASE OF S.C. CONCORDIA INTERNATIONAL S.R.L. CONSTANTA v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2009)

Sec

ț

ia a treia

CAUZA S.C. CONCORDIA INTERNA

Ț

IONAL S.R.L. CONSTA

N

Ț

A ÎMPOTRIVA

ROMÂNIEI

(Cererea nr. 38969/02)

Hot

ă

râr

e

Strasbourg

22 septembrie 2009

H

ot

ă

rârea devine definitiv

ă

în condi

ț

iile prev

ă

zute la art. 44 § 2 din conven

ț

ie. Aceasta

poate suferi modific

ă

ri de form

ă

.

În cauza S.C. Concordia Interna

ț

ional S.R.L. Constan

ț

a împotriva României,

Curtea Europea

n

ă

a Drepturilor Omului (S

ec

ț

ia a treia), reunit

ă

într-o camer

ă

compus

ă

din:

Josep Casadevall,

pre

ș

edinte

, Elisabet Fura, Corneliu Bîrsan, Alvina Gyulumyan, Egbert

Myjer, Ineta Ziemele, Ann Power,

judec

ă

tori,

ș

i Santiago Quesada,

grefier de sec

ț

ie

,

d

up

ă

ce a deliberat în camera de consiliu, la 1 septembrie 2009,

pronu

n

ță

prezenta hot

ă

râre, adopta

t

ă

la aceea

ș

i dat

ă

:

Procedur

a

ă

cererea nr. 38969/02 îndreptat

ă

împotriva României, prin care

o societate comercial

ă

româneasc

ă

, S.C. Concordia Interna

ț

ional S.R.L. Constan

ț

a

(„reclamanta”), a sesizat Curtea la 19 septembrie 2002 în temeiul art. 34 din Conven

ț

ia pentru

ap

ă

rarea drepturilor omului

ș

i a libert

ăț

ilor fundamentale („conven

ț

ia”)

.

ă

de doamna Maria Ioni

ță

, avocat în Buz

ă

u. Guvernul român

(„Guvernul”) este reprezentat de agentul guvernamental, domnul R

ă

zvan-Hor

a

ț

iu Radu, din

cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

ș

edintele Sec

ț

iei a treia a ho

t

ă

rât s

ă

comunice Guvernului cererea. În

conformitate cu art. 29 § 3 din conven

ț

ie, acesta a hot

ă

rât, de asemenea, c

ă

admisibilitatea

ș

i

fondul cauzei vor fi examinate împreun

ă

.

În fapt

I. CIRCUMSTAN

Ț

ELE CAUZEI

ă

este o societate cu r

ă

spundere limita

t

ă

, înfiin

ț

at

ă

în 1994

ș

i cu

sediul în Constan

ț

a.

ă

rârea definit

iv

ă

din 29 septembrie 1999, Curtea de Arbitraj Comercial

Interna

ț

ional de pe lâng

ă

Camera de Comer

ț ș

i Industrie a României a admis o ac

ț

iun

e

introdus

ă

de reclamant

ă

împotriva socie

t

ăț

ii B.,

ș

i a obligat-o pe aceasta din urm

ă

la plata a 26

394,87 dolari americani (USD), la cursul aplicabil la data regulamentului,

ș

i 21 758 387 lei

român

e

ș

ti (ROL) cu titlu de cheltuieli de arbitraj.

Hot

ă

rârea arbitral

ă

a fost învestit

ă

cu formula executorie.

ț

a Tribunalului Buz

ă

u. Prin

urmare, prin dou

ă

soma

ț

ii, executorul judec

ă

toresc de pe lâng

ă

tribunal a cerut societ

ăț

ii B. s

ă

pl

ă

teasc

ă

. Aceasta neconformându-se, imobilele prev

ă

zute în soma

ț

ii au fost scoase la

licit

a

ț

ie.

ă

toria P

ă

târlagele a atribuit

definitiv imobilele reclamatei

ș

i a dovedit c

ă

aceasta a pl

ă

tit pre

ț

ul de licita

ț

ie, de 654 750 000

ROL, adic

ă

aproximativ 25 656 USD

.

ă

rârea definitiv

ă

din 16 martie 2001, Tribunalul Buz

ă

u a confirmat adjudecarea.

ț

ul a fost distribuit creditorilor, iar reclamanta a primit 87%.

ș

i, la 31 mai

2001, aceasta a fost pus

ă

în posesia respectivelor imobile.

hot

ă

rârea din 22 martie 2002, Curtea Suprem

ă

de Justi

ț

ie a casat hot

ă

rârea din 16 martie 2001

ș

i actul de adjudecare din 27 decembrie 2000

ș

i a trimis cauza în fa

ț

a Judec

ă

toriei P

ă

târlagele.

Aceasta a hot

ă

rât c

ă

cele dou

ă

hot

ă

râri au înc

ă

lcat mai multe dispozi

ț

ii legale legate de

executarea si

lit

ă

a imobilelor.

Dosarul a fost trimis judec

ă

toriei la 22 ianuarie 2003, iar acesta din urm

ă

l-a înscris pe

rolul s

ă

u la 8 septembrie 2003.

Prin decizia din 11 noiembrie 2003, în urma modific

ă

rilor legislative survenite în materie

de executare silit

ă

a imobilelor, cauza a fost scoas

ă

de pe rolul judec

ă

toriei pentru a fi trimis

ă

executorului judec

ă

toresc, care avea competen

ț

a de a organiza licita

ț

ii

ș

i de a redacta, în acest

sens, actul de adjudecare. Rezult

ă

din documentele de la dosar c

ă

, în prezent, dosarul de

executare este suspendat.

ț

iune de pronun

ț

are a unei ordonan

ț

e

pre

ș

edi

n

ț

iale care urm

ă

rea intrarea în posesia imobilelor sale. Ac

ț

iunea a fost admis

ă

prin

hot

ă

rârea executorie din 25 aprilie 2002, iar a doua zi societatea B. a intrat în posesia

imobilelor.

ț

iune împotriva reclamantei, pentru ca

aceasta s

ă

fie repus

ă

în situa

ț

ia anterioar

ă

actului de adjudecare. Prin hot

ă

rârea din 15 iulie

2002, devenit

ă

definiti

v

ă

în urma anul

ă

rii apelului reclamantei ca urmare a nepl

ăț

ii taxelor

judiciare de timbru, Judec

ă

toria P

ă

târlagele a dispus repunerea p

ă

r

ț

ilor în situa

ț

ia anterioar

ă ș

i

radierea dreptului de proprietate al reclamantei. În aceste circumstan

ț

e, instan

ț

a a confirmat

ș

i

faptul c

ă

societatea B. a achitat integral crean

ț

a de 26 394,87 USD

ș

i 21 758 387 ROL

ș

i a

considerat c

ă

repunerea p

ă

r

ț

ilor în situa

ț

ia anterioar

ă

implica faptul c

ă

societatea B. a

recuperat proprietatea asupra bunurilor

ș

i c

ă

reclamanta a încasat sumele înregistrate pe

numele s

ă

u

.

Tribunalul Buz

ă

u a casat aceast

ă

decizie

ș

i a trimis cauza spre rejudecare la sec

ț

ia comercial

ă

a tribunalului. La cererea p

ă

r

ț

ilor, instan

ț

a a anexat cauzei o nou

ă

cerere a reclamantei prin

care aceasta solicita evacuarea societ

ăț

ii B. În subsidiar, reclamanta a solicitat rambursarea

pre

ț

ului de licita

ț

ie

ș

i a cheltuielilor pentru între

ț

inerea imobilelor. De asemenea, p

ă

r

ț

ile au

convenit s

ă

continue procedura în temeiul dreptului comun.

ă

rârea executorie din 7 octombrie 2003, tribunalul a considerat c

ă

aceste cereri

au r

ă

mas f

ă

r

ă

obiect, dar a obligat societatea B. s

ă

pl

ă

teasc

ă

25 656 USD pentru pre

ț

ul de

licit

a

ț

ie, precum

ș

i cheltuielile de între

ț

inere

.

ș

ti a admis apelul societ

ăț

ii B.

ș

i a respins

cererea reclamantei pentru recuperarea pre

ț

ului de licita

ț

ie

ș

i a cheltuielilor de între

ț

inere

.

Aceasta a constatat c

ă

societatea B. a pl

ă

tit crean

ț

a

ș

i c

ă

aceas

t

ă

sum

ă

a r

ă

mas în patrimoniul

reclamantei, chiar dup

ă

ce societatea B. a intrat în posesia imobilelor sale.

ă

rârea definit

iv

ă

din 5 aprilie 2005, Înalta Curte de Casa

ț

ie

ș

i Justi

ț

ie (fosta

Curte Suprem

ă

de Justi

ț

ie) a admis recursul reclamantei

ș

i a constatat c

ă

societatea a pl

ă

tit

crea

n

ț

a. De asemenea, aceasta a considerat c

ă

pre

ț

ul de licita

ț

ie era diferit de aceast

ă

crea

n

ță

ș

i c

ă

, în urma anul

ă

rii licita

ț

iei

ș

i revenirii p

ă

r

ț

ilor la situa

ț

ia anterioar

ă

, reclamanta trebuia s

ă

primeasc

ă

pre

ț

ul de licita

ț

ie.

ț

ia în anulare a societ

ăț

ii B., a anulat

hot

ă

rârea din 5 aprilie 2005

ș

i a stabilit un nou termen pentru judecarea recursului. A fost

respin

s

ă

o cerere de recuzare a completului de judecat

ă

introdu

s

ă

de reclamant

ă

. La cererea

reclamantei, Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat inexisten

ț

a faptelor care puteau

face obiectul unei

r

ă

spunderi disciplina

re.

La 17 ianuarie 2007, Înalta Curte a respins ca neîntemeiat recursul reclamantei împotriva

hot

ă

rârii din 27 februarie 2004.

II. Dreptu

l

ș

i practica interne relevante

ț

iile legale

ș

i jurisprude

n

ț

a intern

ă

relevante sunt descrise în hot

ă

râre

a

Brum

ă

rescu împotriva României

[(GC), nr. 28342/95, pct. 31-44, CEDO 1999-VII]

ș

i în

hot

ă

rârea

SC Ma

ș

inexportimport Industrial Group SA împotriva României

(nr. 22687/03, pct.

22, 1 decembrie 2005).

În drep

t

I. Cu privire la pretinsele înc

ă

lc

ă

ri ale art. 6 § 1 din conven

ț

ie

ș

i 1 din Protocolul nr

. 1

ă

anularea hot

ă

rârii definitive a Tribunalului Bu

z

ă

u din 16 martie

2001 prin admiterea recursului în anulare introdus de Procurorul general a adus atingere

principiului securit

ăț

ii juridice

ș

i dreptului s

ă

u la respectarea bunurilor. Aceasta invoc

ă

art. 6

ț

ie

ș

i 1 din Protocolul nr. 1, redactate dup

ă

cum urmeaz

ă

în p

ă

r

ț

ile lor

relevante:

Art. 6 alin. 1

„Orice perso

an

ă

are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale [...] de c

ă

tre o instan

ță

independe

nt

ă ș

i

impar

ț

ial

ă

[…], care va hot

ă

rî [...] asupra înc

ă

lc

ă

rii drepturilor

ș

i obliga

ț

iilor sale cu caracter civil [...]”

Art. 1 din Protocolul nr. 1

„Orice perso

an

ă

fizi

c

ă

sau juridic

ă

are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru cauz

ă

de utilitate public

ă ș

i în condi

ț

iile prev

ă

zute de lege

ș

i de principiile generale

ale dreptului interna

ț

iona

l.

Dispoz

i

ț

iile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consider

ă

necesare

pentru a reglementa folosin

ț

a bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a

altor contribu

ț

ii, sau a amenzilor.”

A. Cu privire la admisibilitate

ă

c

ă

aceste capete de cerere nu sunt în mod v

ă

dit nefondate în sensul art.

35 § 3 din conven

ț

ie. De asemenea, Curtea constat

ă

c

ă

acestea nu prezint

ă

niciun alt motiv de

inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar s

ă

fie declarate admisibile.

B. Cu privire la fond

ș

i reitereaz

ă

argumentele prezentate în cauze similare privind recursurile în

anulare. În special, recunoscând faptul c

ă

dreptul la un proces echitabil implic

ă ș

i respectarea

principiului securi

t

ăț

ii juridice

ș

i c

ă

Curtea a sanc

ț

ionat deja reexaminarea de c

ă

tre Curtea

Suprem

ă

de Justi

ț

ie a unei hot

ă

râri definitive în urma unui recurs în anulare (

Brum

ă

rescu

,

cita

t

ă

anterior), Guvernul sublin

iaz

ă

c

ă

aceas

t

ă

cale de atac a fost eliminat

ă

în 2003 din Codul

de procedur

ă

civi

l

ă

.

În ceea ce prive

ș

te cap

ă

tul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1, Guvernul

consider

ă

c

ă

inger

in

ț

a în dreptul propriet

ăț

ii reclamantei era prev

ă

zut

ă

de lege la momentul

faptelor, urm

ă

rea un scop legitim,

ș

i anume aplicarea corect

ă

a legii,

ș

i era propor

ț

ional

ă

cu

scopul ur

m

ă

rit. De

ș

i ordonan

ț

a prin care imobilele i-au fost alocate reclamantei în contul unei

crea

n

ț

e a fost anulat

ă

în urma recursului în anulare, societatea B. a pl

ă

tit aceast

ă

crea

n

ță

. De

asemenea, acesta pretinde c

ă

suma de 25 656 USD, care reprezenta pre

ț

ul de licita

ț

ie, a intrat

în patrimoniul reclamantei

ș

i c

ă

aceasta nu a suferit niciun prejudiciu prin admiterea

recursului în anulare.

ț

ine c

ă

, prin admiterea recursului în anulare al Procurorului general,

Curtea Supre

m

ă

de Justi

ț

ie a reexaminat cauza

ș

i a evaluat, în mod eronat, documentele de la

dosar

ș

i faptele litigiului. De asemenea, aceasta pretinde c

ă

admiterea recursului în anulare a

privat-o de dreptul s

ă

u de proprietate asupra imobilelor în litigiu.

ț

at în repetate rânduri în cauze care au ridicat probleme similare celei

din prezenta spe

ță

, în care a constatat înc

ă

lcarea art. 6 § 1 din conven

ț

ie

ș

i art. 1 din

Protocolul nr. 1, ca urmare a contest

ă

rii solu

ț

ion

ă

rii definitive a unui litigiu

ș

i a priv

ă

rii

reclam

an

ț

ilor de bunurile de care beneficiau la încheierea procedurii, în urma unui recurs în

anulare (a se vedea, printre altele,

Brum

ă

resc

u

, citat

ă

anterior, pct. 61, 77

ș

i 80,

S

C

Ma

ș

inexportimport Industrial Group SA

, citat

ă

anterior, pct. 32

ș

i 46-47,

ș

i

Pia

ț

a Bazar

Doroban

ț

i SRL împotriva Românie

i

, nr. 37513/03, pct. 23

ș

i 33, 4 octombrie 2007).

ă

ce a examinat prezenta cauz

ă

, Curtea consider

ă

c

ă

Guvernul nu a prezentat niciun

fapt sau argument conving

ă

tor care s

ă

poa

t

ă

conduce la o concluzie diferit

ă

. În special,

aceasta eviden

ț

iaz

ă

faptul c

ă

, în spe

ță

, Curtea Suprem

ă

de Justi

ț

ie, sesizat

ă

de Procurorul

general, a reexaminat cauza

ș

i c

ă

, printr-o interpretare diferit

ă

a documentelor furnizate la

dosar, aceasta a anulat, la 22 martie 2002, hot

ă

rârea pronun

ț

at

ă

în ultim

ă

inst

an

ță

la 16 martie

2001 de Tribunalul Buz

ă

u, care a confirmat atribuirea definitiv

ă

a imobilelor în favoarea

reclamante

i.

ș

i elementele de la dosar, Curtea concluzioneaz

ă

c

ă

anularea de c

ă

tre Curtea Suprem

ă

de Justi

ț

ie a hot

ă

rârii definitive citate anterior a înc

ă

lcat

principiul securit

ăț

ii raporturilor juridice, aducând atingere dreptului reclamantei la un proces

echitabil

ș

i dreptului la respectarea bunurilor sale.

ă

lcate art. 6 § 1 din conven

ț

ie

ș

i art. 1 din Protocolul nr. 1.

II. Cu privire la celelalte pretinse înc

ă

lc

ă

ri

ă

rârii arbitrale, reluat

ă

în

urma admiterii recursului în anulare

ș

i, în special, de termenul necesar pentru ca aceast

ă

cauz

ă

s

ă

fie înscris

ă

pe rol (supra, pct. 11

).

ă

c

ă

nu este

necesar s

ă

se pronun

ț

e cu privire la admisibilitatea

ș

i temeinicia acestui cap

ă

t de cerere.

ș

i durata nerezonabil

ă

a procedurii

solu

ț

ionate prin hot

ă

rârea din 17 ianuarie 2007 a Înaltei Cur

ț

i de Casa

ț

ie

ș

i Justi

ț

ie

ș

i de lipsa

de impar

ț

ialitate a judec

ă

torilor.

31.

Ț

inând seama de toate elementele de care dispune

ș

i în m

ă

sura în care este competent

ă

s

ă

se pronun

ț

e cu privire la preten

ț

iile formulate, Curtea constat

ă

c

ă

nu s-a adus nicio atingere

drepturilor

ș

i libert

ăț

ilor garantate de articolele conven

ț

iei. Reiese c

ă

aceas

t

ă

parte a cererii

este în mod evident neîntemeiat

ă ș

i trebuie respins

ă

în temeiul art. 35 § 3

ș

i 4 din conven

ț

ie.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din conven

ț

ie

ț

ie prevede:

„În cazul în care Curtea declar

ă

c

ă

a avut loc o înc

ă

lcare a conven

ț

iei sau a protocoalelor sale

ș

i dac

ă

drept

ul

intern al înaltei p

ă

r

ț

i contractante nu permite decât o înl

ă

turare incomplet

ă

a consecin

ț

elor acestei înc

ă

lc

ă

ri,

Curtea acord

ă

p

ă

r

ț

ii lezate, dac

ă

este cazul, o repara

ț

ie echitabil

ă

.”

A. Prejudiciu

ă

250 000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu material suferit, sum

ă

care reprezint

ă

valoarea imobilelor în litigiu. De asemenea, reclamanta solicit

ă

100 000 EUR

pentru foloasele nerealizate care rezult

ă

din activitatea comercial

ă

nedesf

ăș

ura

t

ă

. Aceasta nu

solic

it

ă

repara

ț

ii pentru eventualul prejudiciu moral.

La 3 septembrie 2008, înainte de observa

ț

iile sale privind aplicarea art. 41 din conven

ț

ie,

reclamanta a trimis o expertiz

ă

din mai 2001 care atest

ă

o valoare a imobilelor de

4 568 401 901 lei române

ș

ti (ROL), adi

c

ă

aproximativ 183 400 EUR la aceast

ă

dat

ă

.

ș

i reitereaz

ă

observa

ț

iile privind fondul cauzei

ș

i concluzioneaz

ă

c

ă

reclamanta a primit pre

ț

ul de licita

ț

ie

ș

i c

ă

nu a suferit niciun prejudiciu. Acesta consider

ă

c

ă

reclamanta nu a prezentat la dosar documente justificative pentru valoarea imobilelor sau

pentru lipsa de câ

ș

tig

.

La 29 septembrie 2008, înainte de observa

ț

iile sale privind aplicarea art. 41 din conven

ț

ie,

Guvernul a trimis o expertiz

ă

din septembrie 2008 conform c

ă

reia pre

ț

ul imobilelor se ridica

la 323 780 EUR f

ă

r

ă

TVA

.

ș

te c

ă

o hot

ă

râre de constatare a unei înc

ă

lc

ă

ri implic

ă

, pentru statul

pârât, oblig

a

ț

ia juridic

ă

, conform conven

ț

iei, de a pune cap

ă

t înc

ă

lc

ă

rii

ș

i de a-i elimina

conseci

n

ț

ele. Dac

ă

dreptul intern nu permite decât înl

ă

turarea par

ț

ial

ă

a efectelor acestei

înc

ă

lc

ă

ri, art. 41 din conven

ț

ie confer

ă

C

ur

ț

ii competen

ț

a de a acorda o repara

ț

ie p

ă

r

ț

ii

v

ă

t

ă

mate prin actul sau omisiunea în privin

ț

a c

ă

rora a fost constatat

ă

o înc

ă

lcare a conven

ț

iei

.

În exercitarea acestei puteri, ea dispune de o anumit

ă

latitudine; adjectivul „echitabil”

ș

i

partea din fraz

ă

„dac

ă

e cazul” stau m

ă

rturie în acest sens.

ț

ele spe

ț

ei, Curtea consider

ă

c

ă

plata valorii actuale a bunului în litigiu

atribuit reclamantei

ș

i confirmat

ă

de hot

ă

rârea definitiv

ă

din 16 martie 2001 a Tribunalului

Buz

ă

u, o plaseaz

ă

pe reclamant

ă

, pe cât posibil, într-o situa

ț

ie echivalent

ă

celei în care s-ar fi

aflat în cazul în care cerin

ț

ele art. 6 din conven

ț

ie

ș

i ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la conven

ț

ie

ar fi fost respectate.

În aceast

ă

priv

in

ță ș

i

ț

inând seama de elementele dosarului, Curtea consider

ă

c

ă

este

necesar s

ă

se acorde reclamantei 250 000 EUR cu titlu de prejudiciu material.

ș

i, în ceea ce prive

ș

te foloasele nerealizate pretins cauzate de imposibilitatea de a

beneficia de imobile, Curtea observ

ă

faptul c

ă

reclamanta nu

ș

i-a înso

ț

it preten

ț

iile de

documente justificative care s

ă

îi permit

ă

C

ur

ț

ii s

ă

stabileasc

ă

valoarea prejudiciului pretins.

Prin urmare, nu este necesar s

ă

i se acorde reclamantei o desp

ă

gubire cu acest titlu [

Dragne

ș

i

al

ț

ii împotriva României

(repara

ț

ie echitabil

ă

), nr. 78047/01, pct. 18, 16 noiembrie 2006].

B. Cheltuieli de judecat

ă

ă

nicio sum

ă

cu acest titlu.

Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate,

1.

Decla

r

ă

cererea admis

ibil

ă

în ceea ce prive

ș

te capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1

din conven

ț

ie privind securitatea raporturilor juridice

ș

i pe art. 1 din Protocolul nr. 1,

ș

i

inadmisibi

l

ă

pentru capetele de cerere legate de procedura solu

ț

ionat

ă

de hot

ă

rârea din 17

ianuarie 2007 a Înaltei Cur

ț

i de Casa

ț

ie

ș

i Justi

ț

ie;

2.

Hot

ă

r

ăș

te

c

ă

a fost înc

ă

lcat art. 6 § 1 din conven

ț

ie prin nerespectarea principiului

securit

ăț

ii raporturilor juridice

ș

i art. 1 din Protocolul nr. 1;

3.

H

ot

ă

r

ăș

te

c

ă

nu este necesar s

ă

se pronun

ț

e cu privire la admisibilitatea

ș

i temeinicia

cap

ă

tului de cerere legat de procedura de executare reluat

ă

în urma admiterii recursului în

anulare;

4.

Hot

ă

r

ăș

te:

a) c

ă

statul pârât trebuie s

ă

pl

ă

teasc

ă

reclamantei, în termen de trei luni de la data

r

ă

mânerii

definitive a hot

ă

rârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din conven

ț

ie, 250 000 EUR (dou

ă

sut

e

cincizeci mii euro), sum

ă

care trebuie convertit

ă

în moneda statului pârât la rata de schimb

aplicab

il

ă

la data pl

ăț

ii, pentru prejudiciul material, la care se va ad

ă

uga orice sum

ă

ce poate fi

dator

at

ă

cu titlu de impozit;

b) c

ă

, de la expirarea termenului men

ț

ionat

ș

i pân

ă

la efectuarea pl

ăț

ii, aceast

ă

sum

ă

trebuie majorat

ă

cu o dobând

ă

simp

l

ă

, la o rat

ă

ega

l

ă

cu rata dobânzii facilit

ăț

ii de împrumut

marginal practicat

ă

de Banca Central

ă

European

ă

, aplicabil

ă

pe parcursul acestei perioade

ș

i

majorat

ă

cu trei puncte procentual

e;

5.

Respinge

cererea de acordare a unei repara

ț

ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redacta

t

ă

în limba francez

ă

, apoi comunicat

ă

în scris, la 22 septembrie 2009, în temeiul

art. 77 § 2

ș

i 3 din regulament.

Santiago Que

sada

GrefierPrésid

ent

Josep Casadeval

l