CASE OF EINAR AND AMELIA RIIS AGAINST NORWAY

Rezoluția CM/ResDH(2009)109 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului A. și E. RiiS (nr. 2) împotriva Norvegiei (domanda nr. 16468/05, hotărârea din 17 ianuarie 2008, finală la 17 aprilie 2008) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); Având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la lungimea excesivă a anumitor proceduri civile: 16 ani și trei luni pentru două nivele de competență (violația articolului 6 alineatul (1) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, la data indicată în apendice, după expirarea termenului stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre și a luat notă de faptul că reclamantul și-a renunțat dreptul la interesul implicit având în vedere suma minimă implicată (0,94 euro); reamintind că o constatare a încălcărilor de către Curte necesită, depășită și mai mult, plata unei simple satisfacții acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, dacă este cazul: - a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, cât mai mult posibil, restabilio în integritate; și - de măsuri generale, care împiedică încălcări similare; DECLARE, care au examinat măsurile luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDES pentru a închide examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2009)109 Informații cu privire la măsurile de a se conforma hotărârii în cazul A. și E. RiiS (nr. 2) împotriva Norvegiei Cazul introductiv Cazul se referă la lungimea excesivă a anumitor proceduri civile (violația articolului 6§1). Procedura a durat 16 ani și trei luni pentru două niveluri de competență (în perioada iunie 1990-septembrie 2006). Detalii privind doar satisfacția Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 000 de euro 000 de euro Plătit la 11/09/2008 b) Măsuri individuale Acțiunea în cauză s-a încheiat în septembrie 2006. Curtea Europeană a acordat reclamantului satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile morale suferite. II. Măsuri generale 1) Lungimea procedurii : Autoritățile norvegiene consideră că acest caz nu dezvăluie o problemă structurală și, prin urmare, ar trebui considerat un caz izolat care nu solicită adoptarea unei măsuri generale specifice. Totuși, trebuie remarcat faptul că guvernul norvegian a adoptat măsuri preventive pentru a garanta dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil. În ceea ce privește procedurile penale, măsurile preventive introduse în urma modificării din 2002 a Legii de procedură penală includ: termene pentru audierea în judecată (Secțiunea 275); numirea de către instanță a unui alt avocat dacă avocatul ales de către inculpat este responsabil pentru întârziere semnificativă (Secțiunea 102); scurtarea timpului petrecut în investigarea și avizul. În ceea ce privește procedurile civile, măsurile preventive introduse în urma adoptării Legii de procedură civilă din 2005 includ: responsabilitatea explicită a judecătorilor în privința cazurilor în mod de expediții; responsabilitatea șefului instanței de a supraveghea durata generală a procedurii; introducerea termenelor imperative (sprezece luni de la depunerea cazului pentru audierea principală, cu excepția cazului în care există circumstanțe speciale); noile norme de probă. 2) Remediile efective împotriva lungii excesive a procedurii: Lungimea excesivă a procedurii penale este luată în considerare atunci când se stabilește sentința și poate justifica impunerea unei sentințe mai lenitoare sau a unei compensații pentru prejudiciu material (art. 445 din Legea privind procedura penală) și, în mod excepțional, a unor prejudiciu moral (art. 447). În ceea ce privește procedurile civile, cererile de compensare ar putea fi bazate pe regimul de compensare regulat interpretat în funcție de art. 13 din Convenția Europeană. 3) Publicarea și diseminarea Având în vedere efectul direct al Convenției Europene în Norvegia, publicarea și difuzarea hotărârii Curții Europene la toate instanțele competente ar trebui să fie suficiente pentru a evita alte încălcări similare. Un rezumat al hotărârii în Norvegia, cu legătură cu textul original, a fost publicat pe site-ul Internet Lovdata.no/avg/emdn/emdn-2005-016468-norge.htlm ). Baza de date Lovdata este folosită pe scară largă de cei care practică legea în Norvegia: avocați, funcționari, procurori și judecători. Centrul Norvegiei pentru Drepturile Omului (o instituție națională independentă a drepturilor omului) pregătește rezumatele hotărârilor Curții Europene pentru baza de date. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio altă măsură individuală în acest caz, în afară de plata satisfacției juste, că măsurile generale adoptate vor preveni alte încălcări similare și că, prin urmare, Norvegia și-a respectat obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 30 septembrie 2009 la a 1065-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2009)109

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

A. and E. RiiS (No. 2) against Norway

(Application No. 16468/05, judgment of 17 January 2008, final on 17 April 2008)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regards to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the excessive length of certain civil proceedings: 16 years and three months for two levels of jurisdiction (violation of Article 6 paragraph 1) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that on the date indicated in the appendix, after expiry of the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment, and having taken note of the fact that the applicant had

waived his right to default interest in view of the minimal sum involved (0,94

euros);

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures, preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2009)109

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

A. and E. RiiS (No. 2) against Norway

Introductory case summary

The case concerns the excessive length of certain civil proceedings (violation of Article 6§1). Proceedings lasted 16 years and three months for two levels of jurisdiction (from June 1990 to September 2006).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

20

000 euros

-

20

000 euros

Paid on 11/09/2008

b) Individual measures

The proceedings at issue came to an end in September 2006. The European Court awarded the applicant just satisfaction in respect of the non-pecuniary damage suffered.

II.

General measures

1) Length of the proceedings

: The Norwegian authorities consider that this case does not reveal a structural problem and should therefore be considered as an isolated case which does not require adoption of any specific general measure. However, it must be noted that the Norwegian Government has adopted preventive measures to guarantee the right to a fair trial within a reasonable time.

As regards criminal proceedings, the preventive measures introduced following the modification in 2002 of the Criminal Procedure Act include: time-limits for trial hearing (Section 275); the appointment by the court of another counsel if the counsel chosen by the defendant is responsible for significant delay (Section 102); the shortening of the time spent in investigating and adjudicating.

As regards civil proceedings, preventive measures introduced following the adoption of the Civil Procedure Act in 2005 include: judges’ explicit responsibility for dealing with cases in an expeditions manner; the responsibility of the head of the court to supervise the overall length of proceedings; the introduction of imperative time limits (six months from the filing of the case for the main hearing, unless there are special circumstances); new rules of evidence.

2) Effective remedies against excessive length of the proceedings

: The excessive length of criminal proceedings is taken into consideration when fixing sentence and can justify the imposition of a more lenient sentence or the award of compensation for pecuniary damages (Section 445 of the Criminal Procedure Act) and, exceptionally, non-pecuniary damages (Section 447). As regards civil proceedings, compensation claims could be based on the regular compensation regime interpreted in the light of Article 13 of the European Convention.

3) Publication and dissemination

:

Given the direct effect of the European Convention in Norway, publication and dissemination of the European Court’s judgment to all competent courts should be sufficient to avoid other similar violations. A summary of the judgment in Norwegian, with a link to the original text, was published on the Internet site Lovdata (

www.lovdata.no/avg/emdn/emdn-2005-016468-norge.htlm

). The Lovdata database is widely used by those who practice law in Norway: lawyers, civil servants, prosecutors and judges alike. The Norwegian Centre for Human Rights (an independent national human rights institution) prepares summaries of the European Court’s judgments for the database.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no other individual measure is required in this case, apart from the payment of the just satisfaction, that the general measures adopted will prevent other similar violations, and that Norway has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 30 September 2009 at the 1065th meeting of the Ministers’ Deputies