Kaste și Mathisen împotriva Norvegiei

Rezoluția CM/ResDH(2009)88 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Kaste și Mathisen împotriva Norvegiei (Declarația nr. 18885/04, hotărârea din 9 noiembrie 2006, finală la 9 februarie 2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); Având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil din cauza nerespectării prezenței și examinării martorilor (violarea articolului 6§§1 și a articolului 3 litera (d)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție;

Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției atribuite de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către Statul pârât, după caz: - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsuri generale, pentru a preveni încălcări similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele) care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2009)88 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cazul Kaste și Mathisen împotriva Norvegiei Acest caz se referă la încălcarea dreptului reclamanților la un proces echitabil, în sensul că nu au putut contesta direct unul dintre co-accultați ale căror declarații efectuate poliției au fost citite la ședința în fața Tribunalului Înalt la începutul anului 2003, co-accultați care au invocat dreptul de a rămâne tăcut (violația articolelor 6§§1 și 3 litera (d)). Curtea Europeană nu a fost convinsă că, dacă reclamanții ar fi avut ocazia să pună la îndoială direct co-accultarea,

acest lucru nu ar fi putut fi conciliat cu dreptul său de a refuza de a răspunde la întrebările care ar fi putut să-l incrimineze. Curtea a remarcat că Curtea Înaltă a susținut că un co-accusat nu poate fi considerat drept „testig” în sensul dispozițiilor Convenției.

Cu toate acestea, Curtea a arătat clar că, în cazul în care o depoziție a servit într-un grad important ca bază pentru o condamnare atunci, indiferent dacă aceaceasta a fost făcută de un martor în sens strict sau de un co-acusat, a constituit o dovadă pentru urmărirea penală la care se aplicăau garanțiile prevăzute la art. 6§§1 și literele (d). Prin urmare, Curtea Europeană a constatat că reclamanții nu au primit o oportunitate adecvată și adecvată de a contesta declarațiile pe care le-au bazat condamnarea (violația articolului 6§§1 și a articolului 3 litera (d). b) Măsuri individuale În decembrie 2006 și ianuarie 2007, Comisia de reexaminare a cazurilor penale a acceptat cererile ambelor solicitante de reluare a procedurii.

Noile proceduri împotriva domnului Mathisen s-au încheiat cu o hotărâre din partea Curții Supreme norvegiene la 3 decembrie 2008. Noile proceduri împotriva domnului Kaste nu sunt încă încheiate. În ambele proceduri, co-acusatul, care a invocat dreptul de a rămâne tăcută în procedura sancționată, a fost prezent în persoană și a răspuns la toate întrebările de la autoritatea judecătorească și acuzatul. II. Măsuri generale 1) Contextul juridic: Dispozițiile relevante referitoare la lectură în cadrul unei ședințe judiciare cu privire la depunerile efectuate la poliție sunt consemnate în articolele 290 și 291 din Legea privind procedura penală. Aceste dispoziții au fost interpretate în continuare de Curtea Supremă în lumina jurisprudenței Convenției (Decizia din 19/12/2003, raportată în Norsk Retstidende 2003, p. 1808). După examinarea, Ministerul Regal al Justiției și Poliția au considerat că nu a fost necesar să le modifice.

Hotărârea se consideră acum cunoscută printre profesioniștii juridici din Norvegia și este luată în considerare de către instanțele naționale la aplicarea Legii de procedură penală. 2) Publicarea și difuzarea: Hotărârea Curții Europene a fost publicată cu observații pe site-urile web ale poliției și autorității judiciare, pe site-ul web al instanțelor și, de asemenea, în versiunea norvegienă în baza de date judiciară http://www.lovdata.no/avg/emdn/emdn-2004-018885-norge.html O scrisoare care conține observații mai ample cu privire la hotărâre a fost trimisă tuturor birourilor autorității de urmărire și tuturor districtelor de poliție și a fost publicată și pe site-urile lor web. Hotărârea a fost menționată în mai multe ședințe și seminarii și implicațiile sale au fost descrise în mai multe articole.

III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamanții privind încălcarea Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni noi încălcări similare și că Norvegia și-a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 30 septembrie 2009 la a 1065-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2009)88 [1] Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Kaste and Mathisen against Norway (Application No. 18885/04, judgment of 9 November 2006, final on 9 February 2007) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final; Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the breach of the applicants’ right to a fair trial due to a failure to secure attendance and examination of witnesses (violation of Article 6§§1 and 3(d)) (see details in Appendix); Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix), Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate: - of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures, preventing similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix) that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2009)88 Information about the measures taken to comply with the judgment in the case of Kaste and Mathisen against Norway Introductory case summary This case concerns the violation of the applicants’ right to a fair trial in that they could not question directly one of the co-accused whose depositions made to the police had been read out at the hearing before the High Court at the beginning of 2003, the co-accused having invoked the right to remain silent (violation of Articles 6§§1 and 3(d)). The European Court was not convinced that, had the applicants been given the opportunity to question the co-accused directly, this could not have been reconciled with his right to refuse to answer those questions that might have incriminated him.

The Court observed that the High Court held that a co-accused could not be considered as a “witness” for the purposes of the provisions of the Convention. The Court, however, made it clear that, where a deposition served to a material degree as the basis for a conviction then, irrespective of whether it was made by a witness in the strict sense or by a co-accused, it constituted evidence for the prosecution to which the guarantees provided by Article 6§§1 and 3 (d) applied.

The European Court found therefore that the applicants were not given an adequate and proper opportunity to contest the statements on which their conviction was based (violation of Articles 6§§1 and 3(d)). I. Payment of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total - - 13 400 euros 13 400 euros Paid on 13/03/2007 b) Individual measures In December 2006 and January 2007, the Criminal Cases Review Commission accepted both applicants’ requests for the re-opening of the proceedings. The new proceedings against Mr. Mathisen ended with a judgment from the Norwegian Supreme Court on 3 December 2008. The new proceedings against Mr.

Kaste are not finished yet. In both proceedings, the co-accused, who had invoked the right to remain silent in the sanctioned proceedings, was present in person and answered all questions from the prosecuting authority and the accused. II. General measures 1) Legal context: The relevant provisions relating to the reading out at a trial hearing of the depositions made to the police are contained in Articles 290 and 291 of the Criminal Procedure Act. These provisions have been further interpreted by the Supreme Court in the light of the Convention case-law (Decision of 19/12/2003, reported in Norsk Retstidende 2003, p.1808). Upon examination, the Royal Ministry of Justice and the Police considered it was not necessary to amend them.

The judgment is by now considered as being known among legal practitioners in Norway and is taken into account by national courts when applying the Criminal Procedure Act. 2) Publication and dissemination: The European Court’s judgment has been published with comments on the web sites of the police and the prosecuting authority, on the web site of the courts and also in Norwegian version in the judicial database http://www.lovdata.no/avg/emdn/emdn-2004-018885-norge.html ). A letter containing more extensive comments on the judgment has been sent to all offices of the prosecuting authority and to all police districts, and it has also been published on their web sites. The judgment has been mentioned in several meetings and seminars and its implications have been described in several articles.

III. Conclusions of the respondent state The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicants of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent new, similar violations and that Norway has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1 of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 30 September 2009 at the 1065th meeting of the Ministers’ Deputies