AFFAIRE E.B. CONTRE LA FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2009)80 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului E.B/Franța (Recherche n 43546/02, Hotărârea din 22 ianuarie 2008, Marea Cameră) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede monitorizarea de către Comitet a executării hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "deciziile"), Convenția Reamintind că încălcarea convenției constatată de Curte în această cauză privește discriminarea suferită de o persoană homosexuală, în examinarea unei cereri de autorizare în vederea adoptării unui copil (încălcarea articolului 14 coroborat cu art. 8) (a se vedea detaliile din anexă). După ce a invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul art. 46 alin. (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție. S-a asigurat că, în termenul stabilit, statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din anexă), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză și DECIDE de a închide examinarea. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2009) 80 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza E.B/Franța Rezumat introductiv al cauzei Cazul se referă la tratamentul discriminatoriu al recurentei, care aduce atingere dreptului acesteia la respectarea vieții private (încălcarea articolului 14, coroborată cu art. 8). A fost supusă acestui tratament discriminatoriu bazat pe orientarea sa sexuală, în cadrul unei proceduri de solicitare a unei autorizații în vederea adoptării unui copil, Respingerea definitivă a cererii sale în 1999 de către autoritățile competente la nivel departamental (președintele Consiliului General al Jura, la avizul serviciilor sociale din departament), validată de instanțele administrative, s-a bazat în principal pe două elemente: În primul rând, comportamentul partenerei sale, în special lipsa sa de implicare în proiectul de adopție și, în al doilea rând, absența unui părinte responsabil în cadrul familiei. Curtea Europeană a concluzionat că nu există discriminare în ceea ce privește primul motiv de respingere (comportamentul însoțitorului). În această privință, Comisia a subliniat în special că, în cazul în care reclamantul sau reclamantul, deși este necăsătorit, a constituit deja un cămin cu unul sau cu un partener, poziția acestuia din urmă și locul pe care acesta îl va ocupa în mod necesar în viața de zi cu zi lângă copilul care va veni să trăiască în căminul deja format, impun o examinare specifică, în interesul superior al copilului. Curtea a adăugat că ar fi cel puțin surprinzător ca autoritățile competente, informate cu privire la existența unui cuplu de fapt, să ignore o astfel de dată în evaluarea condițiilor de primire și de viață viitoare ale unui copil în cadrul noului său cămin. În schimb, Curtea a ajuns la o concluzie inversă în ceea ce privește al doilea motiv de respingere, întemeiat pe lipsa de trimitere părintească. Potrivit Curții, acest motiv nu constituie neapărat o problemă în sine În schimb, a fost utilizat în mod excesiv în circumstanțele cazului, în ceea ce privește adoptarea de către o persoană necăsătorită. Curtea a considerat că, în întreaga procedură, trimiterea la homosexualitatea recurentei era cel puțin implicită și influența acestui element asupra evaluării cererii sale a fost decisivă (în special trimiteri de la autoritățile interne la condițiile de viață ale reclamantei; decizia de refuz al autorizării pronunțate pe baza unui aviz conform căruia unele au fost redactate în termeni care indică luarea în considerare, în mod decisiv, a homosexualității reclamantei etc.). În cele din urmă, în aceste condiții, recurenta a făcut obiectul unei diferențe de tratament. Curtea Europeană a hotărât că această diferență de tratament este discriminatorie, deoarece se bazează pe orientarea sexuală a recurentei. Pentru a ajunge la această concluzie, aceasta a luat în considerare atât dispozițiile codului civil, permițând adoptarea unui copil de către o persoană necăsătorită și mută în ceea ce privește necesitatea unui referent de sex opus, cât și pe cele ale Calități umane și educaționale anumite persoane recunoscute reclamantei de către autorități. Curtea a constatat că cele două motive de respingere se înscrie în cadrul unei evaluări globale a situației recurentei și, prin urmare, a considerat că acestea nu pot fi considerate alternative, ci trebuie, dimpotrivă, evaluate cumulativ. Prin urmare, caracterul nelegitim al unuia dintre motive a avut ca efect contaminarea întregii decizii. Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 528 EUR 528 EUR Plătit la 06/03/2008 b) Măsuri individuale Fără aprobarea refuzată recurentei la încheierea procedurii în litigiu, adoptarea este imposibilă din punct de vedere juridic. Curtea Europeană a acordat o satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciul moral suferit. Având în vedere natura încălcării constatate de Curte, executarea hotărârii din 22 ianuarie 2008 nu implică eliberarea cererii de autorizare. Acesta este singura alegere a sa de a face uz de posibilitatea de a depune o nouă cerere de autorizare la Consiliul general competent teritorial (a se vedea măsurile cu caracter general), aceasta trebuind apoi să facă obiectul unei examinări fără discriminare. Recurenta a informat Comitetul miniștrilor că, în urma hotărârii Curții Europene, a depus o nouă cerere de aprobare în vederea adoptării și că un nou refuz i-a fost opus prin decizia din 26 ianuarie 2009. Acest refuz nu invocă orientarea sexuală a recurentei, așa cum recunoaște avocatul care o asistă în demersurile sale. Cu toate acestea, recurenta susține că motivele respingerii sunt false și menite să ascundă motivul real al respingerii, și anume orientarea sa sexuală, și că a contestat această decizie în fața instanțelor administrative și a sesizat HALDE cu privire la pretențiile sale (Haute Autoritatea de Combatere a Discriminării și pentru Egalitate). În această privință, autoritățile subliniază, pe lângă faptul că noul refuz de autorizare nu se bazează în niciun caz în mod evident pe orientarea sexuală a doamnei E.B., că recurenta are posibilitatea de a contesta această decizie în fața instanțelor administrative naționale, o posibilitate pe care a utilizat-o în continuare (procedura este pendinte). Or, judecătorii administrativi care aplică în mod direct Convenția, cunosc bine hotărârea Curții Europene din 22 ianuarie 2008, la toate nivelurile de jurisdicție; autoritățile concluzionează că principiile stabilite de Curte în această hotărâre nu pot fi deci ignorate de instanța administrativă în examinarea obiecțiilor pe care dna E.B. dorește să i le prezinte. II. Măsurile generale art. 343-1 din Codul civil prevede că adoptarea poate fi solicitată de orice persoană cu vârsta mai mare de 28 de ani; prin urmare, dreptul francez deschide calea spre adoptarea de către o persoană necăsătorită, indiferent de orientarea sa sexuală; prin urmare, legea nu este ea însăși în cauză. Este important ca cererile de autorizare în vederea adoptării să fie instruite de către autoritățile competente, sub controlul instanței naționale, fără nicio distincție care ar fi dictată de considerente legate de orientarea sexuală a persoanei solicitante, distincție care nu poate fi tolerată în temeiul convenției. Prin urmare, hotărârea a fost difuzată tuturor autorităților competente în acest domeniu și prin aplicarea directă a hotărârii Curții, acestea vor evita încălcări similare. În primul rând, hotărârea a fost difuzată autorităților competente pentru a emite autorizația în vederea adoptării. Hotărârea Curții Europene a fost difuzată pe site-ul Intranet al Ministerului de Interne și în Scrisoarea de informare a dreptului colectivităților locale , în martie 2008, toate prefecturile au fost informate cu privire la hotărâre, astfel încât să se poată asigura respectarea acesteia de către consiliile generale cu ocazia controlului legalității actelor autorităților locale sau în exercitarea misiunii lor de consiliere juridică. Mai multe reviste specializate aflate la dispoziția consiliilor generale, inclusiv Buletinul Social Hebdomadar (ASH) au comentat, de asemenea, hotărârea. Aceste reviste permit serviciilor juridice ale consiliilor generale să asigure o supraveghere juridică și o informare actualizată a serviciilor operaționale, cum ar fi cele responsabile cu prelucrarea cererilor de autorizare a adoptării. În plus, raportul privind adoptarea în Franța, comandat de președintele Republicii în octombrie 2007 și prezentat la 19 martie 2008 de Jean Marie Colombani, menționează hotărârea (pagina 191 a raportului) și prezintă în detaliu conținutul, ceea ce a conferit o publicitate importantă serviciilor însărcinate cu aspectele de adoptare în cadrul consiliilor generale. În cele din urmă, Hotărârea Generală Acțiune Socială a Ministerului Sănătății confirmă faptul că, în ceea ce privește schimburile regulate întreținute cu consiliile generale, Hotărârea E.B. este în prezent bine cunoscută în ceea ce privește serviciile responsabile cu adoptarea. În al doilea rând, hotărârea a fost difuzată instanțelor competente pentru a se pronunța cu privire la legalitatea refuzului cererii de autorizare. Hotărârea Curții Europene a fost publicată pe lângă Consiliul de Stat, instanțele și instanțele administrative de apel de către centrul de documentație al Consiliului de Stat, pornind de la intrnetul Consiliului și de la intrnetul tribunalelor și al Curților Administrative de Apel, pentru a asigura difuzarea cât mai largă cu putință în cadrul întregii instanțe administrative. III. Concluziile statului pârât Guvernul consideră că în prezenta cauză au fost luate toate măsurile posibile, că măsurile generale vor preveni încălcări similare și că Franța și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] adoptat de Comitetul pentru Miniștri la 30 septembrie 2009 în cadrul celei de-a 1065-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2009)80

[1]

Exécution de l'arrêt de la Cour européenne des droits de l'homme

E.B contre France

(Requête n

o

43546/02, arrêt du 22 janvier 2008, Grande Chambre)

Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l'homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l'exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l'homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu l'arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif

;

Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne une discrimination subie par une personne homosexuelle, dans l'examen d'une demande d'agrément en vue de l'adoption d'un enfant (violation de l'article 14, combiné avec l'article 8) (voir détails dans l'Annexe).

Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures qu'il a prises pour se conformer à l'arrêt de la Cour en vertu de l'obligation qui lui incombe au regard de l'article

46 paragraphe

1 de la convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S'étant assuré que, dans le délai imparti, l'Etat défendeur a versé à la partie requérante, la satisfaction équitable prévue dans l'arrêt (voir détails dans l'Annexe),

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l'adoption par l'Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l'Etat défendeur

(voir Annexe), qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et

DECIDE d'en clore l'examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2009)80

Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l'arrêt dans l'affaire

E.B

contre France

Résumé introductif de l'affaire

L'affaire concerne le traitement discriminatoire subi par la requérante, portant atteinte à son droit au respect de la vie privée (violation de l'article 14, combiné avec l'article 8). Elle a subi ce traitement discriminatoire qui reposait sur son orientation sexuelle, dans le cadre d'une procédure de demande d'agrément en vue d'adopter un enfant,

Le rejet définitif de sa demande en 1999 par les autorités compétentes au niveau départemental (Président du Conseil Général du Jura, sur avis des services sociaux du département), validé par les juridictions administratives, était principalement fondé sur deux éléments

: premièrement, le comportement de sa compagne, en particulier son manque d'implication dans le projet d'adoption et, deuxièmement, l'absence de «

référent paternel

» au sein du foyer.

La Cour européenne a conclu à l'absence de discrimination concernant le premier motif de rejet (comportement de la compagne). A cet égard, elle a notamment souligné que dès lors que le demandeur ou la demanderesse, bien que célibataire, a déjà constitué un foyer avec un ou une partenaire, la position de ce dernier et la place qu'il occupera nécessairement au quotidien près de l'enfant qui viendra vivre dans le foyer déjà formé commandent un examen spécifique, dans l'intérêt supérieur de l'enfant. La Cour a ajouté qu'il serait pour le moins surprenant que les autorités compétentes, informées de l'existence d'un couple «

de fait

», feignent d'ignorer une telle donnée dans l'évaluation des conditions d'accueil et de vie future d'un enfant au sein de son nouveau foyer.

La Cour est en revanche parvenue à une conclusion inverse s'agissant du second motif de rejet, tiré de l'absence de référent paternel

)

. Selon la Cour, ce motif ne pose pas nécessairement problème en soi

; en revanche, il a été utilisé de façon excessive dans les circonstances de l'espèce, s'agissant d'une adoption par une personne célibataire. La Cour a estimé que, dans toute la procédure, la référence à l'homosexualité de la requérante était au moins implicite et l'influence de cet élément sur l'appréciation de sa demande avait été décisive (notamment références par les autorités internes aux «

conditions de vie

» de la requérante

; décision de refus d'agrément prononcée au vu d'avis dont certains étaient rédigés en des termes révélateurs s'agissant de la prise en compte, de façon déterminante, de l'homosexualité de la requérante, etc.). Au final, dans ces conditions, la requérante a fait l'objet d'une différence de traitement. La Cour européenne a jugé que cette différence de traitement était discriminatoire, car fondée sur l'orientation sexuelle de la requérante. Pour parvenir à cette conclusion, elle a pris en compte tant les dispositions du code civil, autorisant l'adoption d'un enfant par une personne célibataire et muettes quant à la nécessité d'un référent de l'autre sexe, que les «

qualités humaines et éducatives certaines

» reconnues à la requérante par les autorités.

La Cour a relevé que les deux motifs de rejet s'inscrivaient dans le cadre d'une appréciation globale de la situation de la requérante. C'est pourquoi elle a estimé qu'ils ne pouvaient être considérés alternativement, mais devaient au contraire être appréciés cumulativement. En conséquence, le caractère illégitime de l'un des motifs a eu pour effet de contaminer l'ensemble de la décision.

I.

Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles

a)

Détails de la satisfaction équitable

Dommage matériel

Dommage moral

Frais & dépens

Total

-

10

000 euros

14

528 euros

24

528 euros

Payé le 06/03/2008

b) Mesures individuelles

Sans l'agrément refusé à la requérante au terme de la procédure litigieuse, l'adoption est juridiquement impossible. La Cour européenne a octroyé une satisfaction équitable au titre du préjudice moral subi.

Compte tenu de la nature de la violation constatée par la Cour, l'exécution de l'arrêt du 22 janvier 2008 n'implique pas la délivrance à la requérante de l'agrément sollicité. Il relève de son seul choix de faire usage de la possibilité de déposer une nouvelle demande d'agrément auprès du Conseil Général territorialement compétent (cf. mesures de caractère général), celle-ci devant alors faire l'objet d'un examen exempt de discrimination.

La requérante a fait savoir au Comité des Ministres qu'à la suite de l'arrêt de la Cour européenne, elle a déposé une nouvelle demande d'agrément en vue d'adopter et qu'un nouveau refus lui a été opposé par décision du 26 janvier 2009. Ce refus n'invoque pas l'orientation sexuelle de la requérante, comme l'admet l'avocate qui l'assiste dans ses démarches. La requérante avance toutefois que les motifs du rejet sont fallacieux et destinés à masquer la raison réelle du rejet, à savoir son orientation sexuelle. Elle a indiqué avoir contesté cette décision devant les juridictions administratives et avoir saisi la HALDE de ses prétentions (Haute Autorité de Lutte contre les Discriminations et pour l'Egalité).

A cet égard, les autorités soulignent, outre le fait que le nouveau refus d'agrément n'est en tout état de cause pas manifestement fondé sur l'orientation sexuelle de Mme E.B., que la requérante a la possibilité de contester cette décision devant les juridictions administratives nationales, possibilité dont elle a au demeurant fait usage (la procédure est pendante). Or, les juges administratifs qui appliquent directement la Convention, ont bien connaissance de l'arrêt de la Cour européenne du 22 janvier 2008, et ce à tous les degrés de juridiction. Les autorités en concluent que les principes dégagés par la Cour dans cet arrêt ne pourront donc être méconnus par le juge administratif dans l'examen des griefs que Mme E.B. voudra bien lui soumettre.

II.

Mesures générales

L'article 343-1 du code civil prévoit que l'adoption peut être demandée par toute personne âgée de plus de vingt-huit ans. Le droit français ouvre donc la voie à l'adoption par une personne célibataire, sans considération de son orientation sexuelle. La loi n'est donc pas elle-même en cause. Il importe que les demandes d'agrément en vue d'adopter soient instruites par les autorités compétentes, sous le contrôle du juge national, sans aucune distinction qui serait dictée par des considérations tenant à l'orientation sexuelle de la personne demandeuse, distinction qu'on ne saurait tolérer d'après la Convention.

L'arrêt a par conséquent été diffusé à l'ensemble des autorités compétentes en la matière. En appliquant directement l'arrêt de la Cour, elles éviteront des violations semblables.

Premièrement, l'arrêt a été diffusé aux autorités compétentes pour délivrer l'agrément en vue d'adopter. L'arrêt de la Cour européenne a fait l'objet d'une diffusion sur le site Intranet du Ministère de l'Intérieur et dans la

Lettre d'information du droit des collectivités locales

, en mars 2008. Par ce moyen, l'ensemble des préfectures a été informé de l'arrêt, de manière à pouvoir veiller à son respect par les conseils généraux à l'occasion du contrôle de légalité des actes des collectivités locales ou dans l'exercice de leur mission de conseil juridique. Plusieurs revues spécialisées à disposition des conseils généraux, dont l'

Actualité Sociale Hebdomadaire

(ASH), ont par ailleurs commenté l'arrêt. Ces revues permettent aux services juridiques des conseils généraux d'assurer une veille juridique et une information actualisée des services opérationnels, tels ceux chargés du traitement des demandes d'agrément d'adoption.

En outre, le rapport sur l'adoption en France, commandé par le Président de la République en octobre 2007 et remis, le 19 mars 2008, par Jean

‑

Marie Colombani, mentionne l'arrêt (page 191 du rapport) et en détaille la teneur, ce qui a conféré une publicité importante à l'attention des services chargés des questions d'adoption au sein des conseils généraux. Enfin, la direction générale de l'action sociale du Ministère de la Santé confirme qu'au regard des échanges réguliers entretenus avec les conseils généraux, l'arrêt E.B. est désormais bien connu des services en charge de l'adoption.

Deuxièmement, l'arrêt a été diffusé aux juridictions compétentes pour statuer sur la légalité des refus de demande d'agrément. L'arrêt de la Cour européenne a été publié auprès du Conseil d'Etat, des tribunaux et cours administratives d'appel par le centre de documentation du Conseil d'Etat, à partir de l'intranet du Conseil et de l'intranet des tribunaux et cours administratives d'appel, afin d'en assurer la diffusion la plus large possible auprès de l'ensemble de la juridiction administrative.

III.

Conclusions de l'Etat défendeur

Le gouvernement estime que dans la présente affaire toutes les mesures possibles ont été prises, que les mesures générales vont prévenir des violations semblables et que la France a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l'article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des

Ministres le 30 septembre 2009 lors de la 1065e réunion des Délégués des Ministres