Rezoluția CM/ResDH(2009)79 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Vincent împotriva Franței (Recherche n 6253/03, Hotărârea din 24 octombrie 2006, definitivă la 26 martie 2007) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede monitorizarea de către Comitet a executării hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "deciziile"), Convenția Reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în această cauză se referă la tratamentul degradant împotriva reclamantului, paraplegic, pentru că a fost deținut între 17 februarie și 11 iunie 2003 într-o casă de arestare (Fresnes) unde nu se putea deplasa prin propriile sale mijloace (încălcarea articolului 3) (a se vedea detaliile din anexă) După ce a invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul art. 46 alin. (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție. S-a asigurat că statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din anexă), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză și DECIDE de a închide examinarea. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2009)79 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Vincent/Franța Rezumatul introductiv al cauzei Cazul se referă la tratamentul degradant al reclamantului în timpul detenției sale în perioada 17 februarie 2003-11 iunie 2003 la casa de arestare Fresnes: handicapat, în scaun cu rotile, nu se putea deplasa și, în special, să părăsească celula prin mijloace proprii (încălcarea articolului 3). În special, Curtea Europeană a luat în considerare faptul că, pentru a trece de la uși, reclamantul era obligat să fie purtat în timp ce o roată din scaunul său era demontată și apoi repusă după ce a trecut prin ușa ușii, ceea ce poate fi considerat ca fiind înjositor și umilitor, în afară de faptul că reclamantul era în întregime la mila disponibilității altor persoane. Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 000 EUR Plătit la 28/10/2007 + dobânzi b) Măsuri individuale De la 2 octombrie 2006 (și cu excepția plasării provizorii în alte instituții între 5 August 2008 și 9 septembrie 2008), reclamantul este reținut la centrul penitenciar din Liancourt, deși vechiul centru de corecție dispune de celule individuale la parter, unde se află și serviciul medical și toate spațiile destinate activităților pentru deținuți. Elementele de informare prezentate Comitetului miniștrilor indică faptul că, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în casa de arestare Fresnes din februarie până în iunie 2003 și pe care Curtea Europeană le-a cenzurat (o neviolare constatată, de altfel, pentru condițiile de detenție în alte instituții), reclamantul poate astăzi să se deplaseze și, în special, să își părăsească celula prin propriile mijloace. Această constatare a fost făcută mai întâi de către judecătorul administrativ (președintele Tribunalului Administrativ din Amiens), sesizat de reclamant cu o plângere cu privire la condițiile sale de detenție la centrul penitenciar din Liancourt, pe care el le considera inadecvate pentru starea sa fizică. Reclamantul a formulat o acțiune împotriva acestei decizii. El aparține instanțelor naționale sesizate, care aplică în mod direct Convenția, să se asigure, în special în urma hotărârii Curții Europene, că reclamantul este deținut în condiții conforme cu cerințele Convenției. Această constatare privind condițiile actuale de detenție ale reclamantului este confirmată și de Ombudsmanul Republicii (autoritate independentă), care a fost sesizat cu situația reclamantului prin reclamație scrisă, și-a verificat de către doi dintre angajații săi condițiile de detenție ale dlui Vincent. cu o autonomie suficientă de deplasare (poate trece în scaunul său ușile clădirii, poate împrumuta doar planurile înclinate, poate beneficia de o celulă individuală, poate face uz de un duș dotat cu un scaun etc.). Deținerea reclamantului (care trebuie să continue în această stare până la 11 martie 2010) pare, prin urmare, înconjurată de garanții suficiente. II. Măsuri generale Curtea a constatat (§101) că reclamantul și guvernul au fost de acord cu privire la faptul că casa de arestare Fresnes, o unitate foarte veche, este deosebit de inadecvată pentru detenția persoanelor cu handicap fizice Este posibil să se evite astfel de încălcări, asigurându-se, de la caz la caz, încarcerarea persoanelor cu handicap în oricare dintre instituțiile penitenciare situate pe teritoriul francez, în conformitate cu amenajările lor specifice (a se vedea mai jos) și pentru a asigura o bună adecvare între nevoile persoanelor interesate și echipamentele disponibile. Hotărârea Administrației Penitenciarelor, legată direct de Ministerul Justiției, este autoritatea competentă în această privință. Atenția sa a fost atrasă asupra concluziilor acestei hotărâri. Hotărârea a fost comunicată instanțelor în cauză și a fost prezentată, de asemenea, într-un tabel publicat pe site-ul intranet al Ministerului Justiției (tablou care identifică toate hotărârile și hotărârile pronunțate de Curte în cursul anului, inclusiv indicarea obiecțiilor cu privire la care există o constatare a încălcării sau a neîncălcării și/sau inadmisibilității). În plus, această hotărâre, la fel ca toate hotărârile împotriva Franței, a fost difuzată instanțelor și direcțiilor Ministerului Justiției în cauză. De asemenea, a fost prezentată în detaliu în Buletinul de informare al Curții de Casație 651 din 1 decembrie 2006. Mai multe articole de doctrină au fost publicate și în reviste juridice foarte difuzate. În ceea ce privește amenajarea penitenciarelor, sunt prezentate următoarele detalii: în prezent, administrația penitenciară dispune de 118 de celule pentru deținuții cu mobilitate redusă, care sunt situate în principal în centrele de detenție. Pentru a optimiza sistemul existent, conducerea administrației penitenciare a instituit recent un sistem de gestionare a locurilor pentru persoanele cu handicap. O hartă a locurilor existente și a cererilor specifice este actualizată în timp real, pentru a reconcilia cel mai bine cerințele penale, penale și sanitare pentru fiecare caz în parte. Acest sistem permite, de asemenea, anticiparea situațiilor. În instituțiile vechi destinate conservării, lucrările sunt programate în tranșe anuale succesive. De fiecare dată când va fi posibil din punct de vedere tehnic, vor fi create celule pentru persoanele cu handicap. Centrul de detenție de la Liancourt, unde se află în prezent dl Vincent, va beneficia de o nouă clădire de 80 de persoane cu handicap. locuri, cu 20 de celule special concepute pentru persoanele cu mobilitate redusă. Restructurarea instituțiilor din Fleuriy-Merogis, Marsilia și Nantes prevăd până în 2014 crearea a 26, 6 și 3 celule pentru persoanele cu handicap. Un program de construcție de 13 200 de locuri suplimentare în cadrul parcului penitenciar francez. Aceste locuri vor include un Rata de 1 % a celulelor adaptate persoanelor cu mobilitate redusă. Traficul, precum și accesul la toate activitățile și infrastructurile au fost studiate în funcție de prezența persoanelor cu handicap, fie că este vorba de deținuți, vizitatori, vorbitori sau personal. În cele din urmă, legea din 11 Februarie 2005 impune luarea în considerare în termen de 10 ani a tuturor handicapurilor din instituțiile care primesc public. Specificitatea instituțiilor de corecție trebuie tratată printr-un decret ministerial privind echipamentele / justiția care va stabili regulile de accesibilitate, atât pentru clădirile viitoare, cât și pentru închisorile existente. Situația se orientează astfel către adaptarea tuturor instituțiilor penitenciare franceze la prezența persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă, începând din 2015. Eforturile autorităților franceze de îmbunătățire a condițiilor de îngrijire a persoanelor private de libertate vor fi continuate, în special în cadrul cooperării lor cu CPT. În această privință, autoritățile reamintesc că, în răspunsul său la raportul CPT privind vizita sa în Franța din 2006 (documentul CPT/Inf(2007)45, publicat la 10 decembrie 2007), guvernul a indicat că este "guvernul" având în vedere că vizitele CPT, combinate cu alte mecanisme similare relevante, contribuie la îmbunătățirea condițiilor de îngrijire a persoanelor private de libertate și la respectarea drepturilor lor fundamentale. Adoptarea de către Parlamentul francez a Legii 2007-1545 din 30/10/2007: un supraveghetor general al locurilor de privare de libertate În temeiul Protocolului opțional la Convenția Națiunilor Unite împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, autoritățile franceze demonstrează, de asemenea, voința autorităților franceze de a acționa și mai mult pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate. III. Concluziile statului pârât Guvernul consideră că măsurile luate au remediat în totalitate consecințele încălcării de către Curtea Europeană a Convenției în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și, prin urmare, Franța și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul pentru Miniștri la 30 septembrie 2009 în cadrul celei de-a 1065-a ședințe a delegaților miniștrilor
Résolution CM/ResDH(2009)79
[1]
Exécution de l'arrêt de la Cour européenne des droits de l'homme
Vincent contre France
(Requête n
o
6253/03, arrêt du 24 octobre 2006, définitif le 26 mars 2007)
Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l'homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l'exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l'homme (ci-après nommées «
la Convention
» et «
la Cour
»)
;
Vu l'arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif
;
Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne le traitement dégradant à l'encontre du requérant, paraplégique, pour avoir été détenu du 17 février au 11 juin 2003 dans une maison d'arrêt (Fresnes) où il ne pouvait se déplacer par ses propres moyens (violation de l'article 3) (voir détails dans l'Annexe)
;
Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures qu'il a prises pour se conformer à l'arrêt de la Cour en vertu de l'obligation qui lui incombe au regard de l'article
46 paragraphe
1 de la convention
;
Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention
;
S'étant assuré que l'Etat défendeur a versé à la partie requérante la satisfaction équitable prévue dans l'arrêt (voir détails dans l'Annexe),
Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l'adoption par l'Etat défendeur, si nécessaire
:
- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par
restitutio in integrum
; et
- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;
DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l'Etat défendeur
(voir Annexe), qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et
DECIDE d'en clore l'examen.
Annexe à la Résolution CM/ResDH(2009)79
Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l'arrêt dans l'affaire
Vincent contre France
Résumé introductif de l'affaire
L'affaire concerne le traitement dégradant dont le requérant a fait l'objet durant sa détention du 17
février
2003 au 11 juin 2003 à la maison d'arrêt de Fresnes : handicapé, en fauteuil roulant, il ne pouvait se déplacer et, en particulier, quitter sa cellule par ses propres moyens (violation de l'article 3).
La Cour européenne a en particulier pris en compte le fait que, pour passer des portes, le requérant était contraint d'être porté pendant qu'une roue de son fauteuil était démontée, puis remontée après le passage dans l'embrasure de la porte, ce qui peut être considéré comme rabaissant et humiliant, outre le fait que le requérant était entièrement à la merci de la disponibilité d'autres personnes.
I.
Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles
a)
Détails de la satisfaction équitable
Dommage matériel
Dommage moral
Frais & dépens
Total
-
4
000 euros
-
4
000 euros
Payé le 28/10/2007
+ intérêts
b) Mesures individuelles
Depuis le 2 octobre 2006 (et mis à part un placement provisoire dans d'autres établissements entre le 5
août 2008 et le 9 septembre 2008), le requérant est détenu au centre pénitentiaire de Liancourt. Ce dernier, quoiqu'ancien, dispose de cellules individuelles en rez-de-chaussée, où se trouvent également le service médical et l'ensemble des locaux destinés aux activités pour les détenus. Les éléments d'information soumis au Comité des Ministres indiquent que, contrairement à ce qui était le cas dans la maison d'arrêt de Fresnes de février à juin 2003 et que la Cour européenne a censuré (une non-violation ayant par ailleurs été constatée pour les conditions de détention dans d'autres établissements), le requérant peut aujourd'hui se déplacer et, en particulier, quitter sa cellule par ses propres moyens.
Ce constat a tout d'abord été fait par le juge administratif (Président du Tribunal administratif d'Amiens), saisi par le requérant d'une plainte relative à ses conditions de détention au centre pénitentiaire de Liancourt, qu'il estimait inadaptées à son état physique. Le requérant a exercé un recours à l'encontre de cette décision. Il appartient aux juridictions nationales saisies,
qui appliquent directement la Convention, de veiller, en particulier suite à l'arrêt de la Cour européenne, à ce que le requérant soit détenu dans des conditions conformes aux exigences de la Convention.
Ce constat relatif aux conditions de détention actuelles du requérant est également confirmé par le Médiateur de la République (autorité indépendante). Ce dernier, saisi de la situation du requérant par réclamation écrite, a fait vérifier par deux de ses collaborateurs les conditions de détention de M. Vincent. Il a conclu entre autres que ce dernier dispose «
d'une autonomie suffisante de déplacement
» (il peut passer dans son fauteuil les portes du bâtiment, emprunter seul les plans inclinés, bénéficie d'une cellule individuelle, peut faire usage d'une douche équipée d'un siège etc.).
La détention du requérant (qui doit en l'état se poursuivre jusqu'au 11 mars 2010) semble donc entourée de garanties suffisantes.
II.
Mesures générales
La Cour a constaté (§101) «
que requérant et Gouvernement s'accord(aient) sur le fait que la maison d'arrêt de Fresnes, établissement fort ancien, est particulièrement inadaptée à la détention de personnes handicapées physiques
».
Il est possible d'éviter des violations semblables en veillant, au cas par cas, à l'incarcération des personnes handicapées dans l'un ou l'autre des établissements pénitentiaires implantés sur le territoire français, selon leurs aménagements spécifiques (voir ci-dessous) et afin d'assurer une bonne adéquation entre les besoins des intéressés et les équipements disponibles.
La Direction de l'administration pénitentiaire, rattachée directement au Ministère de la Justice, est l'autorité compétente à cet égard. Son attention a été attirée sur les conclusions de cet arrêt. L'arrêt a été communiqué aux juridictions concernées et également présenté dans un tableau publié sur le site intranet du Ministère de la Justice (tableau recensant l'ensemble des arrêts et décisions rendus par la Cour pendant l'année, avec notamment l'indication des griefs sur lesquels il y a un constat de violation ou de non-violation et/ou d'irrecevabilité). De surcroît, cet arrêt, comme tous les arrêts contre la France, a été diffusé aux juridictions et directions du Ministère de la Justice concernées. Il a également été présenté en détail dans le
Bulletin d'information de la Cour de cassation
n
o
651 du 1er décembre 2006. Plusieurs articles de doctrine ont également été publiés dans des revues juridiques très diffusées.
Concernant les aménagements des établissements pénitentiaires, les précisions suivantes sont données.
L'administration pénitentiaire dispose actuellement de 118 cellules pour les détenus à mobilité réduite. Ces cellules sont principalement situées dans les maisons d'arrêt. Afin d'optimiser le dispositif existant, la direction de l'administration pénitentiaire a récemment mis en place un système de gestion des places pour les personnes handicapées. Une carte des places existantes et des demandes particulières est tenue à jour en temps réel, afin de concilier au mieux les exigences pénales, pénitentiaires et sanitaires pour chaque cas donné. Ce système permet également d'anticiper les situations. Dans les établissements anciens destinés à être conservés, des travaux sont programmés par tranches annuelles successives. Chaque fois que cela sera techniquement possible, des cellules pour personnes handicapées seront créées. Le centre de détention de Liancourt, où se trouve actuellement M. Vincent, va bénéficier d'un nouveau bâtiment de 80
places, comptant 20 cellules spécialement conçues pour les personnes à mobilité réduite. Les restructurations des établissements de Fleury-Merogis, Marseille et Nantes prévoient d'ici 2014 la création respective de 26, 6 et 3 cellules pour personnes handicapées. Un programme de constructions de 13
200
places supplémentaires au sein du parc pénitentiaire français commence. Ces places incluront un
ratio
de 1 % de cellules adaptées aux personnes à mobilité réduite. Les circulations ainsi que l'accès à toutes les activités et à toutes les infrastructures ont été étudiées en fonction de la présence de personnes handicapées, qu'il s'agisse des détenus, des visiteurs, des intervenants ou du personnel. Enfin, la loi du 11
février 2005 oblige à prendre en compte dans un délai de dix ans tous les handicaps dans les établissements recevant du public. La spécificité des établissements pénitentiaires doit être traitée par un arrêté ministériel Equipement / Justice qui fixera les règles d'accessibilité, tant pour les constructions à venir que pour les prisons existantes. La situation s'oriente ainsi vers une adaptation de tous les établissements pénitentiaires français à la présence de personnes handicapées ou à mobilité réduite, à partir de 2015.
Les efforts des autorités françaises tendant à l'amélioration des conditions de prise en charge des personnes privées de liberté seront poursuivis, notamment dans le cadre de leur coopération avec le CPT. A cet égard, les autorités rappellent que dans sa réponse au rapport du CPT relatif à sa visite en France de 2006 (document CPT/Inf(2007)45, rendu public le 10 décembre 2007), le Gouvernement indique être «
persuadé que les visites du CPT, combinées avec les autres mécanismes analogues pertinents, contribuent à l'amélioration des conditions de prise en charge des personnes privées de liberté et au respect de leurs droits fondamentaux. L'adoption par le Parlement français de la loi 2007-1545 du 30/10/2007 instaurant un «
contrôleur général des lieux de privation de liberté
», en application du Protocole facultatif à la Convention des Nations Unies contre la torture et les peines ou traitements inhumains ou dégradants, montre également la volonté des autorités françaises d'œuvrer encore davantage en vue de faire respecter les droits fondamentaux des personnes privées de liberté.
III.
Conclusions de l'Etat défendeur
Le gouvernement estime que les mesures prises ont entièrement remédié aux conséquences pour la partie requérante de la violation de la Convention constatée par la Cour européenne dans cette affaire, que ces mesures vont prévenir des violations semblables et que la France a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l'article 46, paragraphe 1, de la Convention.
[1]
Adoptée par le Comité des
Ministres le 30 septembre 2009 lors de la 1065e réunion des Délégués des Ministres