Secțiunea a patra Cerere nr. 44573/04 prezentată de Michał RAWSKI împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 3 noiembrie 2009 într-o cameră compusă din Nicolas Bratza, președinte, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judecători, și Fatoș Arac Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 30 noiembrie 2004, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurentul, dl Michał Rawski, este un resortisant polonez, născut în 1978 și rezident la Lublin. Guvernul polonez ( A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții a Uniunii Europene în cauzele conexate C-78/08-C-82/08, ECLI:EU:C:2006:488, punctul 66. Între 11 iulie 2003 și 29 august 2005, precum și între 28 februarie și 19 decembrie 2006, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Chełm. Elementele depuse la dosar indică faptul că, timp de aproximativ un an în această perioadă, reclamantul a fost plasat în celule suprapopulate unde spațiul de care dispunea era mai mic de 3 m2. Reclamantul a beneficiat de o oră de plimbări pe zi. În cererea sa, reclamantul stigmatiza condițiile de igienă din închisoarea Chełm și a declarat că acestea erau la originea unei boli a pielii pe care ar fi contractat-o în detenție. Reclamantul susține că a raportat această problemă autorităților penitenciare care nu i-ar fi oferit niciun tratament în legătură cu problemele sale. Guvernul a respins afirmația reclamantului prin care a indicat faptul că i s-a acordat îngrijiri adecvate în închisoarea în cauză. La 24 ianuarie 2005, reclamantul a adresat Ombudsmanului o plângere cu privire la condițiile de detenție. Într-o scrisoare din 4 mai 2005, Ombudsmanul a confirmat temeinicia afirmațiilor sale referitoare la suprapopularea penitenciară. Cu toate acestea, s-a constatat că măsurile de limitare a suprafeței locuibile în celula sa sub 3 m2 au fost adoptate pe baza unei decizii a directorului instituției, adoptată în conformitate cu legea, și că acestea trebuiau aplicate pe o perioadă determinată, fie între 27 octombrie și 31 decembrie 2004 și apoi până la 30 iunie 2005. Reclamantul se plânge că, din cauza detenției sale și a executării pedepsei sale în condițiile materiale descrise în cererea sa, a fost victima unui tratament degradant, contrar articolului 3 din Convenție. În primul rând, Curtea reamintește că, la 8 octombrie 2007, a decis să comunice cererea guvernului. La 16 ianuarie 2008, guvernul a transmis grefei observațiile sale cu privire la admisibilitate și la temeinicia cererii. Acestea au fost adresate reclamantului la 28 ianuarie 2008, care a fost invitată să își transmită observațiile ca răspuns înainte de 10 martie 2008. La 30 mai și 15 octombrie 2008, grefa a adresat reclamantului două scrisori cu confirmare de primire pentru a solicita documente indispensabile pentru prelucrarea cererii. Cu toate acestea, în măsura în care la 5 decembrie 2008, Curtea a adresat reclamantului o scrisoare suplimentară, similară celor precedente, care îl avertiza cu mai mult de atât în termenii articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea putea să șteargă o cerere din rol în cazul în care, ca în speță, circumstanțele ar fi trebuit să se gândească că un reclamant nu ar fi dorit să o mențină. Curtea arată că, la 10 decembrie 2008, această scrisoare a fost primită de către membrul de familie al reclamantului (în acest caz sora sa). De atunci, acesta din urmă nu a mai continuat corespondența cu Curtea. În lumina celor menționate anterior, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) în fine, Curtea consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru a elimina cererea de rol. Fatoș Arac. Nicolas Bratza Grefier Adjunct Președinte
Requête n
o
44573/04
présentée par Michał RAWSKI
contre la Pologne
La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 3 novembre 2009 en une chambre composée de
:
Nicolas Bratza,
président,
Lech Garlicki,
Giovanni Bonello,
Ljiljana Mijović,
David Thór Björgvinsson,
Ledi Bianku,
Mihai Poalelungi,
juges,
et de Fatoș Aracı,
greffière adjointe de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 30 novembre 2004,
Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Michał Rawski, est un ressortissant polonais, né en 1978 et résidant à Lublin. Le gouvernement polonais («
le Gouvernement
») est représenté par son agent, M. Jakub Wołąsiewicz, du ministère des Affaires étrangères.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Il ressort du dossier de l’affaire que le requérant fut détenu à compter du 30 septembre 2002.
Entre le 11 juillet 2003 et 29 août 2005 ainsi qu’entre le 28 février et le 19 décembre 2006, le requérant fut incarcéré à la prison de Chełm. Les éléments versés au dossier indiquent que pendant environ une année au cours de cette période le requérant fut placé dans des cellules surpeuplées où l’espace dont il disposait était inférieur à 3 m². Le requérant bénéficia d’une heure de promenade par jour.
Dans sa requête le requérant stigmatisa les conditions d’hygiène au sein de la prison de Chełm et affirma que celles-ci étaient à l’origine d’une maladie de la peau qu’il aurait contractée en détention. Le requérant affirme avoir signalé ce problème aux autorités carcérales qui ne lui auraient proposé aucun traitement en rapport avec ses maux. Le Gouvernement réfuta les dires du requérant en indiquant que les soins appropriés lui avaient été dispensés à la prison concernée.
Le 24 janvier 2005, le requérant adressa au médiateur une plainte au sujet des conditions de sa détention. Dans une lettre du 4 mai 2005, le médiateur confirma le bien-fondé de ses allégations relatives à la surpopulation carcérale. Il releva cependant que les mesures restreignant la surface habitable dans sa cellule en deçà de 3 m² avaient été adoptées sur le fondement d’une décision du directeur de l’établissement, adoptée en conformité avec la loi, et qu’elles devaient être appliquées pendant une période déterminée, soit entre les 27 octobre et 31 décembre 2004 et ensuite jusqu’au 30 juin 2005.
GRIEF
Le requérant se plaint qu’en raison de ses détention et l’exécution de sa peine dans les conditions matérielles décrites dans sa requête, il a été victime d’un traitement dégradant, contraire à l’article 3 de la Convention.
La Cour rappelle d’abord que le 8 octobre 2007, elle a décidé de communiquer la requête au Gouvernement.
Le 16 janvier 2008, le Gouvernement a transmis au greffe ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de la requête. Celles-ci ont été adressées à la partie requérante le 28 janvier 2008, laquelle a été invitée à faire parvenir les siennes en réponse avant le 10 mars 2008. Les 30 mai et 15 octobre 2008, le greffe a adressé à la partie requérante deux lettres avec accusé de réception pour lui demander des documents indispensables au traitement de la requête. Les lettres en question sont restées sans réponse. Néanmoins, dans la mesure où aucun document susceptible d’attester que celles-ci étaient effectivement parvenues à leur destinataire n’a été produit, le 5 décembre 2008, la Cour a adressé au requérant une lettre supplémentaire, similaire aux précédentes, l’avertissant de surcroît qu’aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnaient à penser qu’un requérant n’entendait pas la maintenir. La Cour relève qu’il ressort du dossier que le 10 décembre 2008, cette lettre a bien été reçue par le membre de la famille du requérant (en l’occurrence sa sœur). Depuis lors, ce dernier n’a plus poursuivi la correspondance avec la Cour.
A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention.
Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1
in fine
, la Cour estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête. Partant, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 et de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Fatoș Aracı
Nicolas Bratza
Greffière adjointe
Président