ATES v. TURKEY

DECIZIE PARȚIONALĂ PRIVIND ADMINISIBILITATEA cererilor nr. 2694/06 și 31610/08 de către Nihat ATEȘ și Veli İsmail ALTINOK împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința la 17 noiembrie 2009 în calitate de Camera compusă din: Françoise Tulkens, Președintele Ireneu Cabral Barreto, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsoria, Ișıl Karakaș, Kristina Pardalos, judecători, și Françoise Elens-Pasos, grefierul adjunct al secțiunii care a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamanții, care sunt cetățeni turci, și-au depus cererile împotriva Turciei la 29 decembrie 2005 și, respectiv, la 19 iunie 2008. Primul reclamant, Nihat Ateș, a fost arestat pe suspectul de a comite agresiuni și baterie Al doilea reclamant, Veli İsmail Altınok, a fost arestat și reținut în așteptarea procedurii penale împotriva lui, acuzată de contrafacere și de frânare a unei bănci. Ambele reclamante au fost eliberate în timpul procesului și, potrivit informațiilor furnizate de solicitanți în scrisorile din 24 septembrie 2009 și, respectiv, din 4 februarie 2009, procedurile penale împotriva acestora sunt încă în așteptare în fața Tribunalului Gaziosmanpașa Assize (2008/1899 E.) și, respectiv, a Curții de Casație. Informațiile referitoare la data arestării reclamanților, decizia de prealabil al acestora Detenția în judecată, proiectul de pronunțare, datele eliberării în cursul procesului , deciziile instanței interne , perioada totală de detenție prealabilă, motivele de detenție continuă și durata totală a procedurii penale, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, sunt prezentate în tabelul anexat. Invocând art. 5 § 3 și § 6 § 2 din Convenție, reclamanții se plângeau că lungimea deținerii lor la încarcerare a fost excesivă și au încălcat dreptul lor la presunția de inocence. Având în vedere art. 5 § 4 și 13 din Convenție, ei au susținut că nu există nici un remediu eficace pentru a contesta legalitatea detenției lor anterioare și că procedurile, prin care au contestat deciziile pentru continuarea detenției lor, sunt nedreptate, așa cum au fost efectuate fără audieri. Al doilea reclamant a susținut în continuare, în conformitate cu art. 5 alineatul § 5 din Convenție, că nu avea dreptul executor la compensații pentru presupusele încălcări ale articolului 5 din Convenție. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că durata procedurii penale împotriva acestora a fost nejustificată. În acest sens, al doilea reclamant s-a plâns, de asemenea, în temeiul articolului 13 din Convenție, că în sistemul intern nu a existat un remediu eficace care să fie căutat pentru durata excesivă a procedurii. Având în vedere similaritatea cauzelor, Curtea consideră oportună aderarea la acestea și examinarea acestora împreună. 2. Reclamanții s-au plâns în temeiul art. 5 § 4 și 13 din Convenție că nu există nici un remediu intern eficace prin care să poată contesta ilegalitatea detenției lor anterioare. 6 § 1 din Convenție, primul reclamant se plângea, de asemenea, că dreptul său de a fi judecat într-un timp rezonabil a fost încălcat. Curtea consideră că plângerile reclamanților în temeiul articolului 5 § 4 și 13 din Convenție ar trebui examinate numai din punctul de vedere al articolului 5 § 4. În plus, consideră că, pe baza dosarelor, nu poate determina admisibilitatea acestor plângeri și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură, să se anunțe această parte a cererilor guvernului contestat. 3. Considerând art. 5 § 3 și 6 § 2 din Convenție, reclamanții s-au plâns cu privire la durata detenției lor pretrail. Curtea reiterează, de la început, că nici o problemă separată nu apare în mod normal în temeiul art. § 2 din Convenție în cazurile privind durata detenției reținute sub formă de art. 5 § 3 absoarbește respectarea principiului presunției de innocență (a se vedea Yavuz Turcia) (dec.), nr. 47043/99, 5 octombrie 2004). Prin urmare, este necesar să se examineze plângerea reclamanților numai în temeiul articolului 5 § 3. Curtea observă din tabelul anexat că primul reclamant a fost reținut în detenție prealabilă timp de șase luni (27 iunie 2005-21 decembrie 2005) și al doilea reclamant timp de 14 luni (12 aprilie 2007-23) Având în vedere acuzațiile împotriva acestora, Curtea nu constată că aceste perioade au fost îndelungate în mod razonabil. Prin urmare, această parte a cererii trebuie respinsă pentru faptul că este evident nefondată în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. (4) Al doilea reclamant s-a mai plângut în conformitate cu art. 6 § 1 și 13 din Convenție că durata procedurii penale împotriva acestuia a depășit cererea de timp rezonabil, pentru care nu avea niciun remediu intern eficace. Potrivit informațiilor din caz, Curtea observă că procedurile, care au durat un an și opt luni înainte de primul nivel de competență, sunt în prezent în așteptare la Curtea de Casezare. Acesta consideră că lungimea în cauză, care a fost de doi ani și șase luni de până la prezent înainte de cele două nivele de competență, nu este excesivă având în vedere subiectul cazului și natura gravă a infracțiunilor pe care reclamantul a fost acuzat. În plus, reclamantul nu a demonstrat că au existat perioade substanțiale de inactivitate atribuibile autorităților interne. În aceste circumstanțe, reclamantul nu dispune de o afirmație argumentabilă de încălcare a Convenției, care necesită un remediu în temeiul articolului 13. Rezultă că această parte a cererii este, de asemenea, evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se alăture cererilor. examinarea plângerilor reclamanților cu privire la dreptul lor de a contesta legalitatea detenției lor preventive, dreptul Veli İsmail Altınok de a avea un drept executor de compensare și dreptul Nihat Ateș de a avea un proces echitabil într-un timp rezonabil; declara restul cererilor inadmisibil. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele secretar adjunct al secțiunii Informații privind cererea Data cererii de arestare Data ordinii de detenție anterioară Data proiectului de inculpare Data eliberării în așteptarea procesului Data hotărârilor de primă instanță Data hotărârilor Curții de Casație Perioada totală de detenție anterioară (pe baza informațiilor din dosarul cauzei) Lungimea totală a procedurii penale (pe baza informațiilor din dosar) 2694/06 introduse la 29 decembrie 2005 de Nihat Ateș reprezentată de İnan Akmeșe 27 iunie 2005 28 iunie 2005 14 noiembrie 2008 21 decembrie 2005 6 luni 4 ani și 3 luni (până la ultima scrisoare a reclamantului din 24 septembrie 2009) 31610/08 introdusă la 19 iunie 2008 de Veli İsmail Altınok reprezentat de Sedat Yüksel 12 aprilie 2007 13 aprilie 2007 29 iunie 2007 23 iunie 2008 29 decembrie 2008 (convicție) în așteptare de 1 an și 2 luni 2 ani și 6 luni (până în prezent, septembrie 2009)

SECOND SECTION

PARTIAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Applications nos. 2694/06 and 31610/08

by Nihat ATEȘ and Veli İsmail ALTINOK

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 17

November 2009 as a Chamber composed of:

Françoise Tulkens,

President,

Ireneu Cabral Barreto,

Danutė Jočienė,

András Sajó,

Nona Tsotsoria,

Ișıl Karakaș,

Kristina Pardalos,

judges,

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar

,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicants, who are Turkish nationals, lodged their applications against Turkey on 29 December 2005 and 19 June 2008 respectively.

The first applicant, Nihat Ateș, was arrested on suspicion of committing assault and battery

with a firearm and subsequently detained pending criminal proceedings. The second applicant, Veli İsmail Altınok, was arrested and detained pending criminal proceedings brought against him on charges of counterfeiting and defrauding a bank. Both applicants were released pending trial and, according to the information provided by the applicants in letters dated 24 September 2009 and 4 February 2009, the criminal proceedings against them are still pending before the Gaziosmanpașa Assize Court (2008/1899 E.) and the Court of Cassation respectively.

The information concerning the dates of the applicants’ arrests, orders for their pre

‑

trial detention, the bill of indictment, the dates of their release pending trial, the decisions of domestic court

s

, the total period of pre-trial detention, the grounds for continued detention and the total length of criminal proceedings, as submitted by the applicants, is set out in the table annexed.

COMPLAINTS

Invoking Article 5 § 3 and 6 § 2 of the Convention, the applicants complained that the length of their detention on remand had been excessive and infringed their right to the presumption of innocence.

Relying both on Articles 5 § 4 and 13 of the Convention, they alleged that there was no effective remedy to challenge the lawfulness of their pre-trial detention and that the proceedings, by which they had challenged the decisions for their continued detention, were unfair as they were conducted without any hearings.

The second applicant further contended under Article 5 § 5 of the Convention that he had not had an enforceable right to compensation for the alleged breaches of Article 5 of the Convention.

The applicants complained under Article 6 § 1 of the Convention that the length of the criminal proceedings against them was unreasonably long. In this connection, the second applicant also complained under Article 13 of the Convention that there was no effective remedy in the domestic system to be sought for the excessive length of the proceedings.

THE LAW

1.

In view of the similarity of the cases, the Court finds it appropriate to join and examine them together.

6 § 1 of the Convention, the first applicant also complained that his right to be tried within a reasonable time had been violated.

The Court considers that the applicants’ complaints under Articles 5 § 4 and 13 of the Convention should be examined from the standpoint of Article 5 § 4 alone. It further considers that it cannot, on the basis of the case files, determine the admissibility of these complaints and that it is therefore necessary, in accordance with Rule 54 § 2 (b) of the Rules of Court, to give notice of this part of the applications to the respondent Government.

The Court reiterates at the outset that no separate issue normally arises under Article

6

Yavuz

v.

Turkey

(dec.), no. 47043/99, 5

October

2004). Therefore, it is appropriate to examine the applicants’ complaint solely under Article 5 § 3.

The Court observes from the annexed table that the first applicant was held in pre-trial detention for six

months (27 June 2005 to 21 December 2005) and the second applicant for fourteen months (12 April 2007 to 23

June 2008). Having regard to the charges against them, the Court does not find that these periods were unreasonably lengthy. This part of the application must, therefore, be rejected for being manifestly ill-founded pursuant to Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.

According to the information in the case file, the Court observes that the proceedings, which have lasted one year and eight months before the first level of jurisdiction, are now pending at the Court of Cassation. It holds that the length in question, which has been two years and six months up to date before the two levels of jurisdiction, is not excessive having regard to the subject matter of the case and the serious nature of the offences with which the applicant was charged. Moreover, the applicant has not demonstrated that there have been any substantial periods of inactivity attributable to the domestic authorities. In these circumstances, the applicant does not have an arguable claim of a breach of the Convention, requiring a remedy under Article 13.

It follows that this part of the application is also manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to join the applications;

Decides

to adjourn

the examination of the applicants’ complaints concerning their right to challenge the lawfulness of their pre-trial detention, the right of Veli İsmail Altınok to have an enforceable right to compensation and the right of Nihat Ateș to have a fair trial within a reasonable time;

Declares

the remainder of the applications inadmissible.

Françoise Elens-Passos

Françoise Tulkens

Deputy Section Registrar

President

Information concerning the application

Date of arrest

Date of the pre-trial detention order

Date of the bill of indictment

The date of release pending trial

Date of the judgments of the first instance court

Date of the decisions of the Court of Cassation

Total period of pre-trial detention (on the basis of the information in the case file)

Total length of the criminal proceedings (on the basis of the information in the case file)

1-

2694/06

introduced on 29

December 2005 by

Nihat Ateș

represented by

İnan Akmeșe

27 June 2005

28 June 2005

14 November 2008

21 December 2005

-

-

6 months

4 years and 3 months (until the applicant’s last letter dated 24

September 2009)

2-

31610/08

introduced on 19

June 2008 by

Veli İsmail Altınok

represented by Sedat Yüksel

12 April 2007

13 April 2007

29 June 2007

23 June 2008

29 December 2008 (conviction)

Pending

1 year and 2 months

2 years and 6 months (until the present time, September 2009)