KANCHEVA c. BULGARIE

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 43009/04 prezentată de Kostadinka Dragova KANCHEVA împotriva Bulgariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 1 decembrie 2009 într-o cameră compusă din Peer Lorenzen, președinte, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefevre, judecători, Pavlina Panova, judecător ad-hoc și Claudia Westerdiek; graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 24 noiembrie 2004, având în vedere decizia parțială din 2 decembrie 2008, după ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurenta, dl Kostadinka Dragova Kancheva, este cetățean bulgar, născută în 1932 și rezidentă în Burgas.

Ea este reprezentată în fața Curții de către M. S. Margaritova-Vuchkova, avocată la Sofia. Guvernul bulgar (atualasova) a fost reprezentat de agentul său, dl Atanasova, de la Ministerul Justiției. Zdravka Kalaydjieva, judecător ales în temeiul Bulgariei, fiind deportat (art. 28 din Regulamentul de procedură), guvernul a desemnat un judecător ad-hoc, dl P. Panova, pentru a se afla în locul său (articolul (a) din Regulamentul de procedură). Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La o dată nespecificată în 2001, recurenta a solicitat de la Parchetul de District deschiderea de urmări penale împotriva vecinului său pentru deteriorarea apartamentului său și a fost constituită parte civilă în procedură.

Procedura s-a încheiat printr-o decizie a Tribunalului Regional din 23 aprilie 2007 de încheiere a procedurii pe motiv că prescripția fusese dobândită. GRIEF Invochează art. 6 din Convenție, reclamanta se plânge de durata procedurii penale în care a fost constituită partea civilă. Recurenta susține că durata procedurii penale cu constituirea unei părți civile a depășit termenul rezonabil prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, a cărui parte relevantă se citește astfel Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va hotărî (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Printr-o scrisoare din 29 octombrie 2009, guvernul a informat Curtea cu privire la intenția sa de a face o declarație unilaterală în vederea rezolvării problemei ridicate de această cauză.

În plus, acesta a invitat Curtea să șteargă cauza rolului în temeiul articolului 37 din convenție. Declarația se citește astfel In this case the Court propune a friendly settlement which was rejected on behalf of the applicant. The Government hereby wish to ineeech by way of unilateral declaration mails acknowledgement of the unreasonable duration of the domestic proceedings in which the aplicant was involved. At the same time, the Government admit that in the particularumstances of the case the complaint about the length of the proceseding has not been redresed at the domestic level as required by art. 6 alineatul (1) of the Convention.

Consequently, the Government are présed to pay to the aplicant the amount of 2 200 EUR which they consider reasonable in the light of the Court The sum reperred to above, which is to cover any pecuniary and moraly damage as well as costs and expenses will be converted into Bulgarian lever at the exchange rate applicable at the time of payment, and will be free of any taxe that may be încarcable to the aplicant. It will be plata within three months from the data of notification of the decizie taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus trei percentage puncts.

The Government, prin urmare, request that this application be struck out of the Court 200 EUR constitute mai mult de o dată pe an, a solicitat Curții să respingă declarația unilaterală a guvernului și să continue examinarea cauzei. Având în vedere recunoașterea încălcării din declarația guvernului, precum și a sumei propuse, care constituie o reparație adecvată în sensul jurisprudenței sale (a se vedea, printre altele, Frydlender c. Franța [GC], nr. 30979/96, CEDH 2000 VII, Djangozov c. Bulgaria, nr. 45950/99, 8 iulie 2004; Vatevi c. Bulgaria, nr. 55956/00, 28 septembrie 2006; Babitchkine c. Bulgaria , n 56793/00, 10 august 2006), Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție].

Având în vedere cele de mai sus și în special existența unei jurisprudențe clare și abundente cu privire la problema adresată în speță, Curtea consideră că: În aceste circumstanțe, această parte a cauzei trebuie eliminată din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Modulul Președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 43009/04 présentée par Kostadinka Dragova KANCHEVA contre la Bulgarie La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 1 er décembre 2009 en une chambre composée de : Peer Lorenzen, président, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, juges, Pavlina Panova, juge ad hoc, et de Claudia Westerdiek, greffière de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 24 novembre 2004, Vu la décision partielle du 2 décembre 2008, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La requérante, M me Kostadinka Dragova Kancheva, est une ressortissante bulgare, née en 1932 et résidant à Burgas. Elle est représentée devant la Cour par M me S. Margaritova-Vuchkova, avocate à Sofia.

Le gouvernement bulgare (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent, M me S. Atanasova, du ministère de la Justice. Zdravka Kalaydjieva, juge élue au titre de la Bulgarie, s’étant déportée (article 28 du règlement de la Cour), le Gouvernement a désigné un juge ad hoc , M me P. Panova, pour siéger à sa place (article 29 § 1 a) du règlement). Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. A une date non précisée en 2001, la requérante demanda auprès du parquet de district l’ouverture des poursuites pénales contre son voisin pour détérioration de son appartement et demanda d’être constituée partie civile dans la procédure. La procédure se termina par une décision du tribunal régional en date du 23 avril 2007 mettant fin à la procédure au motif que la prescription avait été acquise.

GRIEF Invoquant l’article 6 de la Convention, la requérante se plaint de la durée de la procédure pénale dans laquelle elle s’est constituée partie civile. EN DROIT La requérante soutient que la durée de la procédure pénale avec constitution de partie civile a dépassé le délai raisonnable prévu à l’article 6 § 1 de la Convention dont la partie pertinente se lit ainsi : « Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue (...) dans un délai raisonnable, par un tribunal (...), qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...) » Par une lettre du 29 octobre 2009, le Gouvernement a informé la Cour qu’il entendait faire une déclaration unilatérale tendant à résoudre la question soulevée par ce grief.

Il a en outre invité la Cour à rayer l’affaire du rôle en vertu de l’article 37 de la Convention. La déclaration se lit ainsi : « In this case the Court proposed a friendly settlement which was rejected on behalf of the applicant. The Government hereby wish to express – by way of unilateral declaration – its acknowledgement of the unreasonable duration of the domestic proceedings in which the applicant was involved. At the same time, the Government admit that in the particular circumstances of the case the complaint about the length of the proceedings has not been redressed at the domestic level as required by article 6 § 1 of the Convention. Consequently, the Government are prepared to pay to the applicant the amount of 2 200 EUR which they consider reasonable in the light of the Court’s case-law.

The sum referred to above, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses will be converted into Bulgarian leva at the exchange rate applicable at the time of payment, and will be free of any taxes that may be chargeable to the applicant. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The Government, therefore, request that this application be struck out of the Court’s list of cases pursuant to Article 37 § 1 c) of the Convention.

The Government’s acknowledgment of a violation of Article 6 § 1 of the Convention as regards the length of proceedings, and its acceptance of the claim for compensation in the amount of 2 200 EUR constitute “[an]other reason” within the meaning of this provision. » La requérante, pour sa part, a prié la Cour de rejeter la déclaration unilatérale du Gouvernement et de poursuivre l’examen de l’affaire. Compte tenu de la reconnaissance de la violation contenue dans la déclaration du Gouvernement, ainsi que de la somme proposée, qui constitue une réparation adéquate au sens de sa jurisprudence (voir, parmi beaucoup d’autres, Frydlender c. France [GC], n o 30979/96, CEDH 2000 ‑ VII, Djangozov c. Bulgarie , n o 45950/99, 8 juillet 2004; Vatevi c. Bulgarie , n o 55956/00, 28 septembre 2006; Babitchkine c. Bulgarie , n o 56793/00, 10 août 2006), la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 c) de la Convention).

Eu égard à ce qui précède, et en particulier à l’existence d’une jurisprudence claire et abondante sur la question posée en l’espèce, la Cour considère qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine ). Dans ces circonstances, il y a lieu de rayer cette partie de l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Greffière Président