AFFAIRE PEREIRA HENRIQUES CONTRE LUXEMBURG

Rezoluția CM/ResDH(2009)132 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Pereira Henriques împotriva Luxemburgului (domanda nr. 60255/00, hotărârea din 9 mai 2006, finală la 9 august 2006) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea, transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la absența unei anchete eficace în urma morții accidentale a soțului și tatăl soțului reclamantului (violație la art. 2) și la lipsa unui remediu eficace prin care să se solicite compensații în urma anchetei ineficace (violație la art. 13) (a se vedea detaliile din apendice); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - de măsuri generale, pentru a preveni încălcări similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2009)132 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Pereira Henriques împotriva Luxemburgului Cazul se referă la absența unei anchete eficace care să stabilească cauzele și, dacă este cazul, să pedepsească pe cei responsabili, pentru prăbușirea unui perete în timpul lucrărilor de demolare în 1995, care a cauzat moartea soțului și tatăl reclamantului (violarea aspectului procesual al articolului 2). Curtea Europeană a susținut că, în circumstanțele specifice, acuzația nu a efectuat o anchetă aprofundată, având în vedere că trebuie să fi știut că, deoarece nu au fost găsite infracțiuni intenționale de către instanțele penale, familia decedatului nu ar fi putut, în temeiul legii luxemburgului, să solicite explicații de la contractanții în ceea ce privește actele sau omisiunile lor. În special, urmărirea penală ar fi trebuit să solicite un aviz expert (art. 62). În plus, reclamanții nu au avut nici un remediu eficace prin care acestea ar putea solicita compensații în urma ineficacității anchetei (violația articolului 13) și obținerea de daune în acest sens. Costuri și cheltuieli Total 000 EUR (20 000 EUR pentru fiecare dintre solicitanți) 000 EUR Pagate la 29/06/2006 [2] b) Măsuri individuale În această etapă, nu mai este posibil să se obțină avizul expert care ar fi trebuit să fie solicitat în conformitate cu Curtea Europeană, deoarece clădirea în cauză nu mai există; de aceea este material imposibil să se intensifice anchetarea evenimentelor în cauză într-un mod util. În plus, guvernul indică că orice urmărire penală ar fi îndepărtat în timp util, făcând astfel obiectul unei anchete penale. Curtea Europeană a acordat reclamanților satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile morale suferite II. Măsuri generale 1) Violația articolului 2 Au fost luate mai multe măsuri pentru a se asigura că o astfel de nerespectare nu va avea loc în viitor. Biroul Procurorului Public a fost informat cu privire la concluziile Curții Europene în acest caz: la 8/06/2006 Ministerul Justiției a transmis hotărârea procurorului general de stat, care l-a trimis la toate președintele instanțelor prin o scrisoare din 9/06/ 2006. Mai devreme, în anul 2000, memorandule privind accidentele industriale au fost trimise procurorilor publici și directorului general al Poliției Luxemburgului, care a trimis un memorandum similar ofițerilor de poliție responsabili pentru investigații, prin scrisoarea din 24/05/2006. În sfârșit , publicul general a fost, de asemenea, informat cu privire la cerințele Convenției , pe măsură ce acestea iese din această hotărâre , după cum a fost publicată în Codex , ediția nr. 04 din 2006 (p. 173) și pe site-ul internet al Ministerului Justiției (http://www.mj.public.lu/juridictions/arrets_ concernant_le_luxembourg/index.html> 2) Încălcarea articoluluiui 13 Legea din 01/09/1988 privind răspunderea civilă a statului și a autorităților publice - în special articolele 1 și 2 - permite solicitarea unei compensații în cazurile de anchetă penală ineficientă. În temeiul acestei legi este posibilă angajarea răspunderii statului din motive defectuoase ale autorităților sale (atât administrative cât și judiciare). În temeiul acestei legi este, de asemenea, posibil, printre altele , pentru a acorda compensații chiar și în absența unei astfel de disfuncții, dacă există daune specifice și excepționale, că ar fi nedrept să lase persoana afectată să poarte. Există exemple în jurisprudența națională care aplică această lege sau cel puțin declară că este aplicabilă, pentru a implica răspunderea statului în baza modului în care au fost urmărite investigații preliminare, de exemplu. Având în vedere caracterul disproporționat al anumitor măsuri de investigație (a se vedea Tribunal d'arrondissement de Luxemburg , XI-Ch , nr. 81446 din 16/12/2005 ; Cour d'appel , 1-Ch , nr. 24442, hotărârea din 11/07/2001 , confirmată de Cur de Cassation , nr. 1928, hotărârea din 19/12/2002 ). În cazul în cauză, reclamanții nu au încercat să implice răspunderea statului care se bazează pe această lege; această posibilitate nu a fost discutată nici în fața Curții. Având în vedere formularea legii, faptul că instanțele au aplicat deja această lege în cazul funcționării defectuoase a justiției în cadrul anchetelor penale și faptul că instanța Luxemourg - care a fost informată în mod corespunzător de această hotărâre - aplică direct Convenția interpretată de Curte, se pare posibil să concluzioneze că, în viitor, un remediu eficace va permite solicitarea unei compensații în urma unei anchete ineficace. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcărilor Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări noi și similare și că Luxemburgul a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 decembrie 2009 la a 1072-a ședință a Deputaților Miniștri [2], plătită avocatului comun al reclamanților, în vederea împărtășirii satisfacției juste în conformitate cu cerințele Curții în hotărârea sa.

Resolution CM/ResDH(2009)132

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Pereira Henriques against Luxembourg

(Application No. 60255/00, judgment of 9 May 2006, final on 9 August 2006)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment, transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violations of the Convention found by the Court in this case concern the absence of an effective investigation following the accidental death of the applicants' husband and father (violation of Article 2) and the lack of an effective remedy by which to seek compensation following the ineffective investigation (violation of Article 13) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures, preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2009)132

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Pereira Henriques against Luxembourg

Introductory case summary

The case concerns the absence of an effective investigation to establish the causes, and if appropriate, punish those responsible, for the collapse of a wall during demolition work in 1995, which caused the death of the applicants' husband and father (violation of the procedural aspect of Article 2).

The European Court held that in the specific circumstances the prosecution did not conduct a thorough investigation, given that it must have known that, as no intentional offence had been found by the criminal courts, the family of the deceased would be unable under Luxembourg law to seek explanations from the contractors as to their acts or omissions. In particular, the prosecution should have asked for an expert opinion (§ 62).

Furthermore, the applicants had no effective remedy whereby they might seek compensation following the ineffective investigation (violation of Article 13) and obtaining damages in this respect.

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

60

000 EUR (20

000 EUR for each of the applicants)

12

000 EUR

72

000 EUR

Paid on 29/06/2006

[2]

b) Individual measures

At this stage it is no longer possible to obtain the expert opinion which should have been sought according to the European Court, as the building at issue no longer exists; so it is materially impossible to enhance the investigation of the events at issue in any useful way.

Furthermore, the government indicates that any public prosecution would be time-barred, thus making a criminal investigation pointless.

The European Court granted the applicants just satisfaction in respect of the non-pecuniary damage suffered

.

II.

General measures

1) Violation of Article 2

:

Several measures have been taken to ensure that such failure to investigate will not occur in the future.

The Public Prosecutor's Office has been informed of the findings of the European Court in this case: on 8/06/2006 the Ministry of Justice transmitted the judgment to the State Prosecutor General, who sent it out to all the presidents of courts by a letter dated 9/06/ 2006.

Earlier, in 2000, memoranda on industrial accidents had been sent out to public prosecutors and to the Director General of the Luxembourg Police, who sent a similar memorandum to police officers responsible for investigations, by letter dated 24/05/2006.

Finally, the general public has also been informed of the requirements of the Convention as they emerge from this judgment, as it was published in

Codex

, issue No. 04 of 2006 (p. 173) and on the Internet site of the Ministry of Justice (

<http://www.mj.public.lu/juridictions/arrets_concernant_le_luxembourg/index.html>

).

2) Violation of Article 13

:

The Law of 01/09/1988 on the civil liability of the state and public authorities - in particular Articles 1 and 2 - makes it possible to seek compensation in cases of ineffective criminal investigation. It is possible under this law to engage the state's liability on grounds of defective functioning of its authorities (both administrative and judicial).

Under this law it is also possible,

inter alia

, to grant compensation even in the absence of such a dysfunction, if there is specific and exceptional damage, that it would be unfair to let the affected person bear. There are examples in national jurisprudence applying this law, or at least declaring it applicable, to engage the state's liability relying on the way in which pre-trial investigations were pursued, e.g. in view of the disproportionate character of certain investigation measures (see

Tribunal d'arrondissement de Luxembourg

, XIth Ch., No. 81446 of 16/12/2005 ;

Cour d'appel

, 1

st

Ch., No. 24442, judgment of 11/07/2001, confirmed by the

Cour de Cassation

, No. 1928, judgment of 19/12/2002).

In the present case, the applicants did not try to engage the state's liability relying on this law; this possibility has not been discussed before the Court either.

Given the wording of the law, the fact that courts have already applied this law in case of defective functioning of justice in criminal investigations, and the fact that the Luxemourg courts - who have been duly informed of this judgment - directly apply the Convention as interpreted by the Court, it seems possible to conclude that in the future, an effective remedy will make it possible to seek compensation following an ineffective investigation.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violations of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent new, similar violations and that Luxembourg has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1 of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 3 December 2009 at the 1072nd meeting of the Ministers’ Deputies

[2]

Paid to the applicants’ common lawyer, with a view to sharing the just satisfaction in line with the requirements of the Court in its judgment.