CASE OF DA LUZ DOMINGUES FERREIRA AGAINST BELGIUM

Rezoluția CM/ResDH(2009)119 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Da Luz Domingues Ferreira împotriva Belgiei (documentul nr. 50049/99, hotărârea din 24 mai 2007, finală din 24 august 2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea, transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la o încălcare a dreptului la o cale echitabilă, având în vedere refuzul unei instanțe de recurs de a redeschide procedurile care au avut loc în absența acuzatului, deși există elemente neechilibrate care demonstrează că acuzatul a dorit să-și folosească dreptul de a apărea în instanță (violația articolului 6 alineatul (1) din convenție) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; reamintind că o constatare a încălcărilor de către Curte necesită, depășită și mai mult, plata unei simple satisfacții acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, dacă este cazul: - a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, cât mai mult posibil, restabilio în integritate; și - de măsuri generale, care împiedică încălcări similare; DECLARE, care au examinat măsurile luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDES pentru a închide examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2009)119 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Da Luz Domingues Ferreira împotriva Belgiei Cazul se referă la o încălcare a dreptului la un proces echitabil (violație a articolului 6 alineatul (1) din cauza refuzului instanței de recurs de a redeschide procedurile care au avut loc în absența acuzatului, în ciuda indicațiilor clare că acuzatul a dorit să se folosească de dreptul său de a apărea în instanță. Reclamantul a fost condamnat în februarie 1994 pentru incitarea la imoralitate, achiziționarea, traficul de droguri, amenințarea comportamentului și furtul și condamnat la patru ani de închisoare, a crescut la șase ani de către Curtea de Apel de la Liège în iunie 1994. Apoi a fost refuzat dreptul de a solicita pentru a-și îndepărta condamnarea. Curtea Europeană a susținut că constatarea unei încălcări constituie, în sine, o satisfacție suficientă pentru daunele presupuse. În răspunsul la o cerere a reclamantului, Curtea a indicat că nu este competentă să ceară statului belgian să se asigure că reclamantul nu va trebui să îndeplinească condamnarea de șase ani impusă de instanța de apel din Liège. În faza executării hotărârii Curții Europene, reclamantul a solicitat și a obținut redeschiderea procedurii în cauză (alegerea Cour de cassation din 09/04/2008, în conformitate cu noua lege privind redeschiderea procedurii judiciare care a intrat în vigoare la 01/12/2007 (a se vedea, de asemenea, cazul Göktepe, Rezoluția Finală CM/ResDH(2009)65). Cazul a fost trimis înapoi la Curtea de Apel Mons, care urmează să fie dictată încă o dată. II. Măsuri generale Curtea Europeană a remarcat că reclamantul a solicitat de două ori ca condamnarea sa (în august 1994 și septembrie 1998) și că, în ambele cazuri, cererea sa a fost declarată inadmisibilă, în primul rând pentru că nu a respectat formalitățile și în al doilea caz pentru nerespectarea termenului. Curtea a recunoscut importanța respectării normelor de depunere a recursului, dar a considerat că, într-un caz precum acesta, normele sau aplicarea acestora, nu ar trebui să împiedice un reclamant să utilizeze o soluție disponibilă. Pentru a evita cazuri similare, hotărârea Curții Europene a fost publicată fără întârziere pe site-urile internet ale Ministerului Justiției și ale Cour de cassation Ca concluziile Curții Europene să poată fi luate în considerare în practică. ulterior, la 18 iunie 2008, Colegiul Procurorilor Generali a trimis o scrisoare circulară (nr. COL 5/2008), oferind un ordin privind notificarea drepturilor sale unei persoane condamnate în absenție , deținute sau nu , situate în cadrul Regatului sau în străinătate . Potrivit acestui ordin, atunci când acuzațiile publice solicită judecători ( huissiers), directori de închisoare sau orice altă persoană care are astfel de putere prin lege, să notifice o decizie de condamnare în absență , aceasta le ordonă acum să includă, în documentul de notificare, toate elementele necesare pentru a solicita ca condamnarea să fie anulată, astfel cum prevede legea. În cazurile în care un mandat de arestare este dat sau în cazul în care persoana condamnată în absență este reținută. În cazul în care persoana condamnată locuiește în străinătate, o notificare în conformitate cu aceleași linii este, de asemenea, posibilă, după cum în mod normal notificarea este făcută prin scrisoare. Dacă este necesar, notificarea poate fi făcută și prin intermediul autorităților judiciare străine adecvate. Deoarece este necesară o procedură uniformă, un singur document care indică drepturile persoanei este utilizat peste tot. Utilizarea acestui document este obligatorie pentru huissieri și directori de închisoare fără disertare. Acum, un document standard (aprobat în ordine) se utilizează pentru a notifica fiecare decizie sau judecată emise în absență În sfârșit, informațiile privind procedura de urmărire a solicitării ca o condamnare în absență să fie anulată și cu privire la drepturile persoanei în cauză să fie incluse, de asemenea, în mandatul european de arestare, în secțiunea „garantii juridice”. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că, prin urmare, Belgia și-a respectat obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 decembrie 2009 la a 1072-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2009)119

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Da Luz Domingues Ferreira against Belgium

(Application No. 50049/99, judgment of 24 May 2007, final on 24 August 2007)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment, transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns a breach of the right to a fair trail on account of the refusal by a court of appeal to reopen proceedings which had taken place in the absence of the accused, although there were unequivocal elements showing that the accused wished to use his right to appear in court (violation of article6, paragraph 1 of the Convention) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee's Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures, preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2009)119

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Da Luz Domingues Ferreira against Belgium

Introductory case summary

The case concerns a violation of the right to a fair trial (violation of Article 6, paragraph 1) on account of an appeal court's refusal to reopen proceedings which had taken place in the absence of the accused despite clear indications that the accused wished to avail himself of his right to appear in court.

The applicant was convicted in February 1994 of incitement to immorality, procuring, drug trafficking, threatening behaviour and theft, and sentenced to four years' imprisonment, increased to six years by the Liège Court of Appeal in June 1994. He was then denied the right to apply to have his conviction set aside.

I.

Individual measures

The European Court held that the finding of a violation constituted in itself sufficient just satisfaction for the alleged damage. In reply to a request of the applicant, the Court indicated that it was not competent to ask the Belgian state to undertake that the applicant would not have to serve the six-year sentence imposed by the Liège appeal court.

At the stage of the execution of the European Court's judgment, the applicant requested and obtained the reopening of the proceedings at issue (judgment of the

Cour de cassation

of 09/04/2008), under the new law on reopening of judicial proceedings which entered into force on 01/12/2007 (see also the Göktepe case, Final Resolution CM/ResDH(2009)65). The case has been sent back to the Mons Court of Appeal, to be ruled upon anew.

II.

General measures

The European Court noted that the applicant had twice applied to have his conviction set aside (in August 1994 and September 1998) and that in both cases his application was declared inadmissible, in the first instance because he had not respected the formalities, and in the second case for failure to respect the time limit. The Court acknowledged the importance of respecting rules for lodging appeal but considered that in a case such as this the rules, or their application, should not prevent an applicant from making use of an available remedy.

In order to avoid similar cases, the European Court's judgment was published without delay on the internet sites of the Ministry of Justice and the

Cour de cassation

so that the European Court's conclusions could be taken into account in practice.

Subsequently, on 18 June 2008, the College of Prosecutors General sent out a circular letter (No. COL 5/2008), giving an “order on the notification of his or her rights to a person convicted

in absentia

, detained or not, located within the Kingdom or abroad”.

According to this order, when the public prosecution requests bailiffs (

huissiers

), prison directors or any other person given such power by law, to notify a decision of conviction

in absentia

, it shall now instruct them to include, in the notification document, all the necessary elements to request that the conviction be set aside, as prescribed by law. A similar instruction shall be given in cases where an arrest warrant is given, or to the prison director if the person convicted

in absentia

is detained.

If the convicted person lives abroad, a notification along the same lines is also possible, as normally the notification is made by letter. If need be, the notification may also be made through the appropriate foreign judicial authorities.

As a uniform procedure is necessary, one single document indicating the person's rights shall be used everywhere. The use of this document is mandatory for huissiers and prison directors without dissertation.

Now, a standard document (appended to the order) shall be used to notify every decision or judgment delivered

in absentia

.

Finally, information on the procedure to follow to request that a conviction

in absentia

be set aside and on the rights of the person concerned will also be included in the European arrest warrant, in the section “legal guarantees”.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent similar violations and that Belgium has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 3 December 2009 at the 1072nd meeting of the Ministers’ Deputies