CtEDO 15.12.2009 Auto

YURTSEVER ET CUHADAR c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
15.12.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
YURTSEVER ET CUHADAR c. TURQUIE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

A DOUA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 33157/04 prezentate de Cennet YURTSEVER și Niyazi queUHADAR împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 15 decembrie 2009 într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinta Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, Nona Tsotsoria, Ișil Karakaș, judecători și a lui Sally Dolle, graffière de secțiune, având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 3 august 2004, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de reclamanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie DEFINITIVĂ Reclamanții, Niyazi Cauhadar și Cennet Yurtsever sunt cetățeni turci, rezidenți în Ankara. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către domnul Selda Emre și Selahattin Emre, avocați în Ankara. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. Niyazi Cauhadar În 1992, reclamantul sicrivit la un proiect instituit de primăria din Keçiören ( La 8 martie 1994, reclamantul a plătit prețul stabilit de administrație și i s-a atribuit o parcelă de teren. Ulterior, administrația a pus în aplicare și a resiliat unilateral contractul de vânzare a terenului. La 27 martie 2001, reclamantul a intentat la tribunalul din marile instanțe d 569 EUR) cu dobânzi restante la rata legală începând cu 27 martie 2001. La 29 iunie 2004, din cauza lipsei recursului în casare, această hotărâre a devenit definitivă. În momentul comunicării către guvernul prezentei cauze, nu s-a efectuat nicio plată. La 4 mai 2007, reclamantul a indicat că administrația îi plătise suma de 14 828 TRY [1] 500 În jur de EUR) și în ce mai mult, el a renunțat la restul creanței sale și la orice urmărire penală împotriva primăriei din Keçiören. Cennet Yurtsever Ca urmare a rezilierii unilaterale de către primăria din Keçiören ( În urma unui contract de vânzare pe un teren, Tribunalul de Mare Instanță din Ankara a condamnat-o pe aceasta din urmă, la 17 iunie 2003, să plătească despăgubiri recurentei în valoare de 2 400 000 000 de TRL (1 442 EUR), cu dobânzi restante la rata legală începând cu 17 iunie 2003. Recurenta a inițiat procedura de executare forțată. La 30 martie 2004, Curtea de Casație a confirmat hotărârea de primă instanță. La data comunicării către guvernul prezentei cauze, nu s-a efectuat nicio plată. La 4 mai 2007, reclamanta a semnat un certificat conform căruia administrația îi plătise suma de 9311,86 TRY (5 200) În acest sens, se invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 și articolele 17 și 18 din Convenție. Guvernul susține că actul de renunțare semnat de solicitanți și plata de către administrație a sumelor acceptate de aceștia constituie soluționarea litigiului și solicită Curții să șteargă cererea privind rolul în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (b) din convenție. Reclamanții susțin că, în cazul în care au renunțat la urmărirea penală la nivel național, nu au renunțat la cererea lor în fața Curții. În opinia Curții, actul de renunțare semnat în speță este manifestarea voinței explicite a reclamanților de a pune capăt procedurilor în litigiu. Acceptarea lor cu privire la suma și modalitățile de plată a creanței lor a avut ca efect practic satisfacerea într-o mare măsură a revendicărilor formulate de aceștia sub unghiul articolului 1 din Protocolul 1 (a se vedea Guerrera și Fusco c. Italia 40601/98, 3 aprilie 2003, Folcheri c. Italia (dec.), n 61839/00, 3 iunie 2004, Ortiz Ortiz Ortiz și alții c. Spania (dec.), n 50146/99, 15 martie 2001, Calvelli și Ciglio c. Italia [GC], n 32967/96, CEDH 2002-I, Y 9016/03, 13 martie 2007).În lumina celor de mai sus, Curtea este de părere că plata în speță a sumelor convenite între reclamanți și administrație, cum ar fi la Prin urmare, cererea trebuie respinsă ca fiind în mod clar nefondată, în sensul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Sally Dollé Françoise Tulkens green președinte [1] La 1 ianuarie 2005, cartea turcă (TRY), care înlocuiește vechea carte turcească (TRL), a intrat în vigoare. 1 TRY valorează un milion de TRL.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă