CtEDO 07.01.2010 Auto

AFFAIRE MAGEIRAS c. GRECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
07.01.2010
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Violation de l'art. 13
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE MAGEIRAS c. GRECE (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

În cauza Mageiras c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din Nina Vajić, președintă, Christos Rozakis, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sour Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători, și Søren Nielsen, grefier de secțiune După ce a deliberat în camera consiliului la 10 decembrie 2009, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 9893/08) îndreptat împotriva Republicii Elene și al cărui resortisant al acestui stat, dl Leonardoorgos Mageiras, a sesizat Curtea la 6 februarie 2008 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( N. Anagnostopoulos și A. Psycha, avocați în barou da'éta. Guvernul grec ( mai) este reprezentat de delegații agentului său, dnii G. Kanellopoulos, care se ocupă de Consiliul juridic al statului și I. Bakopoulos, auditor la Consiliul juridic al statului. La 12 februarie 2009, președinta primei secțiuni a decis să comunice cererea guvernului. După cum permite art. 29 alin. (3) din Convenție, s-a decis, de asemenea, ca camera să se pronunțe în același timp cu privire la admisibilitate și la fond. Divizia de Contabilitate Generala de la 187/2001, Comitetul de control al contabilității generale de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 10 octombrie 2002, a doua cameră a Curții de Conturi a respins recursul (hotărârea nr. 1361/2002). Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 5 decembrie 2002. La 23 octombrie 2003, reclamantul s-a ocupat de casare. La 28 iunie 2006, formarea plenară a Curții de Conturi s-a încheiat la data de 1 februarie 2007 11. La 17 mai 2007, a doua cameră a Curții de Conturi a anulat Decizia nr. 187/2001, a respins opoziția formulată de directorul 46. Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 6 septembrie 2007 în legătură cu decizia nr. 16301/1999 a celei de a 44-a divizii și a dispus plata către reclamant a sumelor astfel ajustate (hotărârea nr. 877/2007). Această hotărâre a fost notificată reclamantului la 6 septembrie 2007. în termen rezonabil, conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Convenție, astfel de cuvinte Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 13. În ceea ce privește această teză, Tribunalul constată că reclamantului i-a luat mai mult de 10 luni pentru a se putea declara casation și a afirmat că procedura în cauză se desfășoară în cel mai scurt timp posibil. 14. Curtea ia notă de faptul că procedura în fața Curții de Conturi a început la 6 februarie 2002, cu recursul interjucat de reclamant și se încheie la 6 septembrie 2007, cu notificarea hotărârii nr. 877/2007 al celei de-a doua camere a acestei jurisdicții; prin urmare, a durat cinci ani și șapte luni pentru două grade de jurisdicție. La acest termen trebuie adăugat cel de doi ani și aproximativ cinci luni pe care l-a cunoscut în fața Contabilității Generale a laiului (Xc. Franța, Hotărârea din 31 martie 1992, § 31, seria A n 234-C Anagnostopoulos și altele c. Grecia, n 39374/98, § 24, CEDH 2000-XI Litozalis c. Grecia, n 62771/00, § 28, 5 februarie 2004 Belaousof și alții c. Grecia, n 66296/01, § 41, 27 mai 2004). Prin urmare, perioada care trebuie luată în considerare este de opt ani în total pentru trei instanțe. Curtea constată că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. În plus, aceasta arată că nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Prin urmare, este necesar să se declare admisibil. Pe fond 16. Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri în care se soluționează o cauză apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și de obiectul litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, Frydlender c. Franța [GC], 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII. 17. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Frydlender citată anterior 18. În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că Ön a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în cazul de față. În special, chiar dacă Curtea este de acord cu guvernul că termenul de 10 luni acordat de reclamant pentru a se ocupa de Casație a contribuit la prelungirea procedurii, aceasta consideră totuși că durata globală a acesteia rămâne excesivă. Având în vedere jurisprudența sa în materie, Curtea consideră într-adevăr că durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde cerinței termenului rezonabil care decurge din aceasta, a existat o încălcare a art. 6 alin. Reclamantul se plânge, de asemenea, de faptul că în Grecia nu există nicio jurisdicție în care să se poată face o plângere cu privire la durata excesivă a procedurii. Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate, are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care își desfășoară activitatea în exercitarea funcțiilor oficiale. 20. Guvernul afirmă că reclamantul ar fi putut să se bazeze pe art. 105 din legea de însoțire a codului civil care stabilește conceptul de act dăunător special de drept public, creând o responsabilitate extracontractuală a statului. Cu toate acestea, având în vedere că nu a existat în cazul de față o depășire a termenului rezonabil, guvernul afirmă că nu se aplică art. 13. Pe admisibilitate 21. Curtea constată că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Curtea subliniază, de asemenea, că acesta nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. Pe fond 22. Curtea amintește că art. 13 garantează o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale care permite să se plângă de o necunoaștere a obligaiei, impusă prin art. 6 Õ 1, (d) să se audă cauzele într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 156, CEDH 2000 XI). 23. Pe de altă parte, Curtea a avut deja ocazia să constate că ordinul juridic nu oferă persoanelor interesate o cale de atac eficientă în sensul articolului 13 din Convenție, care le permite să se plângă de durata unei proceduri (konti-Arvaniti c. Grecia, 53401/99, §§ 29-30, 10 aprilie 2003). Curtea nu face distincție în speță cu privire la nici un motiv de sine Ö în afara acestei jurisprudențe, cu atât mai mult cu cât 13 din Convenție din cauza absenței în dreptul intern a unei căi de atac care ar fi permis reclamantului să obțină sancțiunea dreptului său de a-și vedea cauza auzită într-un termen rezonabil, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție. III. PE LEGĂTURA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIA 25. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Pagube 26. Reclamantul solicită 20 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 27. Guvernul afirmă că o constatare a încălcării ar constitui, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă în ceea ce privește prejudiciul moral. Cu titlu alternativ, acesta afirmă că suma alocată în acest sens nu poate depăși 1 000 EUR. 28. Curtea consideră că reclamantul a suferit un prejudiciu moral cert că compensația insuficientă pentru constatarea încălcării Convenției; aceasta acordă 3 000 EUR în acest scop, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit; taxe și cheltuieli de judecată 29. Reclamantul solicită, de asemenea, 2 000 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața instanțelor interne; acesta nu produce nici o factură sau notă de plată; în plus, solicită 3 000 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața Curții. În această privință, acesta furnizează o factură întocmită în numele avocatului său, în valoare de 1 700 EUR. 30. Guvernul afirmă că cheltuielile efectuate în fața instanțelor naționale nu sunt justificate și invită Curtea să excludă această cerere. În ceea ce privește cheltuielile efectuate în fața Curții, guvernul afirmă că suma alocată în acest sens nu poate depăși sumele acordate în mod obișnuit de Curte în cauze similare, adică aproximativ 300 EUR. 31. Curtea reamintește că achitarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia [GC], nr 31107/96, § 54, CEDH 2000-XI). 32. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată efectuate în Grecia, Curtea a considerat deja că lungimea unei proceduri poate duce la o creștere a cheltuielilor și cheltuielilor de judecată ale reclamantului în fața instanțelor interne și că trebuie, prin urmare, să se țină seama de acestea (a se vedea, printre altele, Hotărârea din 25 iunie 1987, § 37, seria A n 119-A). Cu toate acestea, Curtea constată că pretențiile reclamantului nu sunt însoțite de documentele justificative necesare pentru a le calcula în mod precis. Prin urmare, trebuie să se dea la o parte cererea sa. În plus, în ceea ce privește cheltuielile suportate pentru nevoile reprezentării reclamantului în fața sa, Curtea consideră rezonabilă acordarea sumei de 1 500 EUR, plus orice sumă care poate fi datorată de către acesta cu titlu de impozit. Interese moratoriu 33. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii pe rata dobânzii a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. Prin aceste argumente, Curtea, la L 6 alin. (1) din Convenție A spus că a avut loc o încălcare a art. 13 din Convenție A spus că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Convenție, 3 000 EUR (trei mii EUR) pentru daune morale și 1 500 EUR (o mie cinci sute de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată de către acesta cu titlu de impozit pe venit începând cu data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 7 ianuarie 2010, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Nina Vajić Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2010-01-07
0,98
AFFAIRE GARGASOULAS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE GARGASOULAS c. GRÈCE ( Requête n o 51500/07) ARRÊT STRASBOURG 7 janvier 2010 DÉFINITIF 07/04/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme. E
CtEDO 2009-03-12
0,97
AFFAIRE BEKAS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE BEKAS c. GRÈCE ( Requête n o 24454/07) ARRÊT STRASBOURG 12 mars 2009 DÉFINITIF 12/06/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Bekas c. Grèce, La Cour européenne des droits de l’homme (première
CtEDO 2010-01-07
0,97
AFFAIRE KAROKIS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE KAROKIS c. GRÈCE ( Requête n o 17461/08) ARRÊT STRASBOURG 7 janvier 2010 DÉFINITIF 07/04/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme. En l’
CtEDO 2010-09-16
0,97
AFFAIRE KOUKOURIS c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE KOUKOURIS c. GRÈCE ( Requête n o 24089/08) ARRÊT STRASBOURG 16 septembre 2010 DÉFINITIF 16/12/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme.
CtEDO 2010-01-07
0,97
AFFAIRE PIKOULA ET AUTRES c. GRECE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE PIKOULA ET AUTRES c. GRÈCE ( Requête n o 1545/08) ARRÊT STRASBOURG 7 janvier 2010 DÉFINITIF 10/05/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de for
Sursă