AFFAIRE GÜVERCIN c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

02.02.2010

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 3 (volet matériel);Préjudice moral - réparation

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE GÜVERCIN c. TURQUIE (CtEDO, 2010)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL GÜVERCEN c. TURCIA Cerere nr. 28233/02) HOTĂRÂREA STRASBURG 2 Februarie 2010 DEFINIF 02/05/2010 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 § 2 din Convenție. În cauza Güvercin c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsoria, Ișil Karakaș, judecători, și Françoise Elens-Passos, graffière adjuvant de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 12 ianuarie 2010, Renunță la hotărârea că aici, adoptat la această dată procedural La originea cauzei se află o cerere (n 28923/02) îndreptat împotriva Republicii Turcia, printre care un resortisant al acestui stat, Gökhan Güvercin ( La 6 septembrie 2007, Curtea a decis să comunice cererea. După cum permite art. 29 alineatul (3) din Convenție, s-a decis, de asemenea, că camera se va pronunța în același timp cu privire la admisibilitate și fond. 30, alertați de un apel radio cu privire la furtul unei poșete din centrul orașului, polițiștii au început să urmărească o mașină de care li se indicase înmatricularea. Conform procesului verbal al arestării, purtând semnătura a zeci de polițiști, a reclamantului și a complicelui său, mașina acuzată a provocat un accident și siimmobiliza după șoc. Reclamantul și șoferul au ieșit din mașină și au încercat să fugă. Reclamantul a fost prins în urma unei urmăriri pe jos, a rezistat poliției, și a trebuit să fie controlat de forță. Pungi și telefoane mobile furate au fost găsite în interiorul vehiculului. Reclamantul a fost examinat la 22 16 de către un medic legist, apoi în stare de arest. Raportul medical se citește după cum urmează (.) [reclamantul] prezintă o zgârietură superficială de 1 până la 2 cm în mijlocul frunții, hiperemie la nivelul inimii drepte și durere la nivelul spatelui la nivelul taliei. Prezentul raport este definitiv și atestă faptul că leziunile constatate necesită o întrerupere de lucru de trei zile și nu reprezintă un risc vital. La 28 noiembrie 2001, reclamantul a fost examinat de un alt medic legist în arest său. Raportul întocmit cu această ocazie indiqua? nici un alt simptom în afară de cele raportate anterior, nu a putut fi observat pe corpul reclamantului. El a fost tradus în fața judecătorului de pace și a pretins că a fost supus unor rele tratamente, fără a da detalii. Judecătorul l-a pus în custodia provizorie. La 30 noiembrie 2001, el a depus o plângere pentru abuz, susținând în special că a suferit electroșocuri asupra organelor genitale în custodie și a cerut să fie examinat de urgență de către un medic. La 5 decembrie 2001, a fost examinat de către medicul legist. La 12 decembrie 2001, el a fost examinat de către serviciile din domeniul medical și medical. În aceeași zi, Hotărârea de Medicină Legală a prezentat raportul procurorului general. Acest raport a fost astfel formulat În timpul consultării urologice s-a stabilit că testiculul stâng era mai mare decât dreptul, rigid și sensibil la palpare, și că durerea s-a redus în timpul uimirii. O orchită [1] stânga a fost diagnosticată. În timpul consultației dermatologice, au fost identificate anomalii ale regiunii genitale. S-a constatat o bulă hemoragică cu o dimensiune de 0,5 cm pe 0,7 cm, situată între al patrulea și al cincilea deget al piciorului drept, o crustă hemoragică liniară de 1 cm deasupra celui de-al cincilea deget de la picior și o leziune în crustă de 1,5 cm pe 0,5 cm pe spatele piciorului stâng. În măsura în care rapoartele stabilesc un diagnostic de vindecare a rănii și a bulei hemoragice și încheie cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prezentul document este cel de-al doilea raport preliminar. La 20 decembrie 2001, reclamantul a fost examinat din nou de către departamentul de cercetare și dezvoltare civilă al spitalului din L Indicațiile cuprinse în rapoartele institutului nostru din 12 decembrie 2001 și în Serviciul de Cercetare al Spitalului Civil din Ankara, la 20 decembrie 2001 privind consultările efectuate de Gökhan Güvercin, solicitate de către Hotărârea pentru Penitenciarul din Ankara printr-o scrisoare din 4 decembrie 2001 (n 2001-9/407), indică următoarele: În timpul consultației urologice s-a stabilit că testiculul stâng este mai sensibil la palpare decât dreptul, că durerea scade în timpul uimirii, și că se observa o creștere a temperaturii în partea stângă ; dar nicio urmă de lovitură (regiune hemoragică necrozată) nu a fost detectată la nivelul scrotului. Astfel, trebuie să tragem concluzia că ortostatismul stâng nu este legat de lovitura respectivă. Conform informațiilor de care dispunem, în acest raport definitiv, declarăm că durerea constatată nu este de natură să pună viața (reclamanților) în pericol și că necesită o oprire de lucru de trei zile. 10. La 10 ianuarie 2002, instanța din Ankara a dat o decizie de nejudiciare. 11. Reclamantul a formulat împotriva acestei ordonanțe o acțiune care a fost respinsă la 8 aprilie 2002 ÎN Â 12. Reclamantul a declarat că a fost supus unor tratamente abuzive atunci când a fost arestat la sediul poliției și la art. 3 din Convenție. 13. Guvernul observă că au fost întocmite rapoarte medicale detaliate care nu menționează decât răni cauzate de arestarea musculoasă a reclamantului, care a încercat să scape. De asemenea, el susține că rapoartele medicale au scos în evidență faptul că simptomele observate pe organele genitale ale reclamantului nu au putut proveni din lovituri. 14. În primul rând, Curtea constată că, în conformitate cu art. 3 din Convenția nr. 3 din Convenție, nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. În al doilea rând, aceasta arată că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv de Curtea reamintește apoi că acuzațiile de rele tratamente trebuie să fie susținute în fața ei de elemente de probă corespunzătoare (a se vedea, mutatis mutandis Klaas c. Germania, 22 septembrie 1993, § 30, seria A n 269). Pentru a stabili faptele pretinse, Curtea utilizează criteriul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă Cu toate acestea, o astfel de dovadă ar putea rezulta dintr-o fâșie de diapozitive sau din prezumții necontestate, suficient de grave, precise și concordante (Irlanda c. Regatul Unit, 18 ianuarie 1978, § 161 in fine, seria A n 25, și Labita Italia [GC], nr. 26772/95, § 121, CEDH 2000 IV). În speță, Curtea constată că o anchetă a avut loc în urma plângerii depuse de reclamant și că a fost inițiată o procedură penală. Aceasta arată că, în cursul anchetei, Parchetul l-a ascultat pe reclamant și a ordonat examinări medicale aprofundate ale ui ui pentru a determina veridicitatea afirmațiilor, potrivit cărora ar fi suferit impulsuri electrice asupra organelor genitale. Curtea observă în această privință că, potrivit raportului final al Președinției din 7 ianuarie 2002, simptomele clinice observate nu puteau proveni din așa-numitele lovituri (punctul 9 de mai sus). Curtea observă printre elementele dosarului, în special ale procesului-verbal de arest, că reclamantul a încercat să fugă după ce a provocat un accident de mașină (punctul 3 de mai sus). La sfârșitul unei curse pe jos, polițiștii au trebuit să folosească forța pentru a-l opri. Aceste fapte au fost consemnate într-un proces-verbal care poartă semnăturile tuturor ofițerilor de poliție în cauză, ale reclamantului însuși și ale complicelui său. Această arestare dură ar explica, potrivit guvernului, rănile constatate în rapoartele medicale. 18. Cu toate acestea, Curtea constată că raportul medical întocmit la sfârșitul custodiei, la 28 iunie, noiembrie 2001, nu menționa alte leziuni decât cele menționate în raportul inițial din 26 noiembrie 2001. Cu toate acestea, raportul din 12 noiembrie 2001 În decembrie 2001 în atenția procurorului general menționează o serie de noi vânătăi pe corpul reclamantului, în special răni în crustă de pe picioarele acestuia (punctul 7 de mai jos), care nu au fost menționate în rapoartele anterioare. De asemenea, raportul final din 7 ianuarie 2002 rămâne mut în ceea ce privește eventuala origine a acestor răni (punctul 9 de mai sus). 19. În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că procurorul Republicii San Marino este limitat să constate, în decizia de nejudiciare, că rănile reclamantului au avut ca origine arestarea sa musculoasă, fără a examina acuzațiile reclamantului referitoare la impulsurile electrice. În mod similar, Parchetul a omis să colecteze depoziția ofițerilor care erau însărcinați cu interogarea reclamantului în arest. Aceste deficiențe determină Curtea să considere că procedura judiciară nu era eficientă ( mutatis mutandis Söylemez c. Turcia, nr 46661/99, § 106, 21 septembrie 2006 20). În lumina celor de mai sus, Curtea constată că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție. 21. Rămâne aplicarea articolului 41, în temeiul căruia reclamantul solicită 100 000 de euro (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, inclusiv onorariile de avocat în fața Curții. În sprijinul cererii sale, acesta nu prezintă decât o convenție de drept privat între el și avocatul său pentru această sumă. Guvernul contestă aceste pretenții. 22. Curtea care acționează în mod echitabil acordă reclamantului suma de 15 000 EUR pentru prejudiciul moral suferit. 23. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată, Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea lor, necesitatea lor și caracterul rezonabil al ratei lor (Bottazzi c. Italia [GC], n 34884/97, § 30, CEDO 1999 V și Sawicka c. Polonia, n 37645/97, § 54, 1 În speță, având în vedere documentele aflate în posesia sa și criteriile menționate anterior, Curtea acordă reclamantului 1 000 EUR. 24. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. cererea admisibilă A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 3 din convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din convenție, următoarele sume care urmează să fie convertite în cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului 000 EUR (cinsprezece mii de euro) pentru daune morale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit (ii. 000 EUR (mii de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 2 februarie 2010, în conformitate cu art. 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Grefiere Adjunct Președinte [1] L maiorchită (inflamația testiculului). Aceaceasta este o inflamație a testiculului, în general cauzată de o infecție. http://www.vulgaris-medical.com/enciclopedie/testiculul-4514.html