ASLAN ET AUTRES c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 3714/05 prezentată de Lütfiye ASLAN și de alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 9 februarie 2010 într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișel Karakaș, judecători și Sally Dolle, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 20 decembrie 2004, După ce a deliberat în acest sens, pronunța decizia următoare, cererea a fost formulată de domnul Lütfiye Aslan, de domnul Hüseyin Demir, de domnul Kadir Gündüz și de Müslüm Gündüz, de resortisanții turci, născuți în 1954, 1944, 1952 și, respectiv, 1944 și reședința la Nizip, Gaziantep.

Ei sunt reprezentați în fața Curții de către Müslüm Gündüz. Domnul Ș. Y 1. au fost comunicate guvernului care și-a prezentat observațiile privind admisibilitatea și temeinicia acestora; aceste observații au fost adresate reclamanților care au fost invitați să le prezinte pe ale lor; scrisoarea grefei a rămas fără răspuns. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 20 iulie 2009, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, Curtea a atras atenția reclamanților asupra faptului că termenul care le-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor lor a expirat și că nu au solicitat prelungirea acesteia. În plus, Comisia a precizat că, în temeiul aceluiași articol, poate anula o cerere de rol în cazul în care, la fel ca în cazul de față, circumstanțele sugerează că un reclamant nu intenționează să o mențină.

Scrisoarea a ajuns bine la reclamanții care nu au răspuns la aceasta. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanții nu mai doresc să își mențină cererile [art. 37 alineatul (1) litera (a) din convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate prin convenție sau prin protocoalele sale, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererii în sensul articolului 37 alineatul (1) din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Sally Dolle Françoise Tulkens Modulul Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 3714/05 présentée par Lütfiye ASLAN et autres contre la Turquie La Cour européenne des droits de l'homme (deuxième section), siégeant le 9 février 2010 en une chambre composée de : Françoise Tulkens, présidente, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișıl Karakaș, juges, et de Sally Dollé, greffière de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 20 décembre 2004, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : PROCÉDURE La requête a été introduite par M me Lütfiye Aslan, M e Hüseyin Demir, M e Kadir Gündüz et M e Müslüm Gündüz, des ressortissants turcs, nés respectivement en 1954, 1944, 1952 et 1944 et résidant à Nizip, Gaziantep.

Ils sont représentés devant la Cour par M e M.Ș. Yıldız, avocat à Gaziantep. Le gouvernement turc est représenté par son agent. Les griefs des requérants tirés du retard de l'administration dans l'exécution des décisions judiciaires (article 6 § 1 de la Convention) ainsi que de l'insuffisance des intérêts moratoires par rapport au taux d'inflation (article 1 du Protocole n o 1) ont été communiqués au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées aux requérants qui ont été invités à présenter les leurs. La lettre du greffe est demeurée sans réponse. Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 20 juillet 2009, sur le fondement de l'article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l'attention des requérants sur le fait que le délai qui leur était imparti pour la présentation de leurs observations était échu et qu'ils n'en avaient pas sollicité la prolongation.

Elle a en outre précisé qu'aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l'espèce, les circonstances donnent à penser qu'un requérant n'entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue aux requérants qui n'y ont pas répondu. EN DROIT A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que les requérants n'entendent plus maintenir leurs requêtes (article 37 § 1 a) de la Convention). En l'absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu'il ne se justifie plus de poursuivre l'examen de la requête, au sens de l'article 37 § 1 de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l'affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l'unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Sally Dollé Françoise Tulkens Greffière Présidente