CtEDO 09.02.2010 AI

AUKERA GUZTIAK c. ESPAGNE

RESPONDENT
ESP
HOTĂRÂRE
09.02.2010
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AUKERA GUZTIAK c. ESPAGNE (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

cererii nr. 36623/05

prezentate de AUKERA GUZTIAK

împotriva Spaniei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secția a treia), întrunit pe 9 februarie 2010 în convocare cu următoarea componență:

Elisabet Fura, președintele, Corneliu Bîrsan, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Ann Power, judecători, și Stanley Naismith, grefier adjunct de secție,

Ținând seama de cererea mai sus-menționată introdusă pe 29 septembrie 2005,

După ce a deliberat, pronunță următoarea hotărâre:

- În mai multe documente interne ale organizației teroriste ETA confiscate de garda civilă, aceasta demonstrase preocuparea sa cu privire la o posibilă lipsă de participare la alegerile autonome ale Țării Bascilor. Analizase dificultățile derivate din dizolvarea partidelor politice Batasuna și Herri Batasuna, în special anularea ulterioară a candidaturilor mai multor grupuri electorale cu ocazia alegerilor municipale, regionale din Navarra și ale Parlamentului European, și furnizase anumite directive generale pentru realizarea acestei participări.

- Tribunalul Suprem a atras atenția asupra unei conversații înregistrate între un membru al ETA în închisoare și o lideră a unuia din partidele dizolvate care l-a vizitat. Aceasta din urmă i-a informat pe deținut că doi candidați erau în curs de pregătire pentru a participa la alegerile autonome. Lista primei candidaturi era compusă din persoane care fuseseră membri ai partidelor politice dizolvate, motiv pentru care risca să fie anulată. Cealaltă era o „listă curată" compusă din alte persoane, care, după opinia liderul, ar trece neobservat din partea autorităților. Potrivit Tribunalului Suprem, aceasta era grupul electoral reclamant. De asemenea, Tribunalul estimase că această conversație demonstrase existența unei strategii elaborate pentru a evita controlul judiciar care nu putuse fi evitat la alte alegeri care avuseră loc după dizolvarea partidelor politice.

- Cât privește legăturile dintre candidații grupului reclamant și partidele declarate ilegale, Tribunalul Suprem a notat că pe listă erau doar două persoane care fuseseră foști candidați ai partidelor declarate ilegale. Cu toate acestea, observase că printre persoanele care semnaseră în fața unui notar pentru a se înscrie ca garanți ai constituirii grupului electoral reclamant și participării acestuia la alegerile autonome, figurau mai mult de patruzeci de foști membri ai partidelor politice dizolvate.

- În plus, Tribunalul Suprem notase că la o manifestație care avuse loc la Bilbao pe 26 februarie 2004, broșuri informative solicitând semnătura participanților pentru a constitui grupul reclamant fuseseră distribuite, menționate cabinetele notarilor unde era posibil să se semneze. Această manifestație, organizată de o platformă de sprijin pentru persoanele acuzate de apartenența la trei organizații ale tineretului radical basc, contar cu participarea mai multor foști lideri ai partidelor declarate ilegale.

- În final, Tribunalul Suprem ținuse seama și de un set de elemente, și anume: inactivitatea calculată a grupului reclamant în perioada preelectorală; întâlnirea promotoarelor candidaturii reclamantului cu foști lideri ai partidelor dizolvate care avuse loc la Bilbao pe 25 februarie 2005 câteva ore înainte de prezentarea publică a grupului electoral; confiscarea dintr-o mașină în cursul unui control efectuat de garda civilă a două documente esențiale pentru admiterea candidaturii reclamantului, însoțite de alte documente referitoare la unuia din partidele dizolvate, indicând care era strategia de urmat pentru lunile următoare; precum și absența unei condamnări fără echivoc a oricărei violențe din partea ETA.

- Pretinsa încălcare a dreptului la echitate a procedurii, la dreptul la proces cu toate garanțiile și drepturile apărării, în măsura în care scurtul termen de care dispuse pentru a-și prezenta observațiile în fața Tribunalului Suprem l-ar fi plasat într-o situație de net dezavantaj comparativ cu adversarii săi, și anume avocatul Statului și ministerul public. De asemenea, din cauza celeritii excesive a procedurii contencioase-electorale, reclamantul ar fi fost privat de dreptul de a utiliza mijloace de dovadă relevante și de a contesta admisibilitatea dovezilor propuse de adversarii săi, în special expertizele gărzii civile și poliției naționale;

- Pretinsa încălcare a dreptului de a participa la afacerile publice, direct sau prin intermediul reprezentanților, în măsura în care hotărârea Tribunalului Suprem determniase ineligibilitatea membrilor grupului și, prin urmare, privase alegătorii potențiali de dreptul de vot. Sub aspectul acestei plângeri, reclamantul invoca de asemenea dreptul la libertatea ideologică și de exprimare.

- Pretinsa încălcare a dreptului la respectarea vieții private combinat cu dreptul la proces cu toate garanțiile și dreptul la libertatea de gândire în măsura în care faptele declarate dovedite în hotărârea Tribunalului Suprem s-au bazat pe date cu caracter personal referitoare la persoane care semnaseră pentru a se înscrie ca garanți în fața notarului asupra constituirii grupului electoral.

- Pretinsa încălcare a dreptului la libertatea de asociere, ținând seama de imposibilitatea promovării constituirii grupului electoral.

„Brevitatea termenelor prevăzute de art. 49 al legii organice asupra regimului electoral general pentru desfășurarea recursului împotriva înregistrării candidaților și candidaturi – două zile pentru a forma recursul și alte două zile pentru a randa o decizie – nu determină în sine nicio încălcare a dreptului la un proces echitabil (...) dacă reducerea termenelor prevăzută de legislator urmărește un scop rezonabil și necesar în conformitate cu principiile care reglementează procedura (...). Legislatorul a conceput (...) o procedură extrem de rapidă (...) care necesită termene scurte în toate etapele, atât pentru aspectul administrativ cât și pentru cel jurisdicțional, și care necesită deci de la toate părțile o diligență extremă, deoarece se tratează de a face compatibil dreptul la un proces echitabil al reclamantului și necesitatea de a respecta termenele stabilite ținând seama de acelea fixate pentru întregul proces electoral în cauză."

- Tribunalul Suprem și Tribunalul constituțional nu examinaseră conținutul programului politic pe baza căruia grupul electoral reclamant se candida la alegerile pentru Parlamentul autonom basc;

- jurisdicțiile interne nu se bazaseră pe activitățile grupului electoral, deoarece acesta nu avusese timp să dezvolte vreo activitate în perioada până la anularea sa;

- jurisdicțiile interne nu analizaseră activitățile politice duse la titlu personal de indivizii care figurau pe lista electorală, ineligibilitatea lor fiind o consecință automată a anulării candidaturii grupului reclamant;

- aprecierea tribunalelor se bazează pe presupunerea existenței continuității ideologice între partidele dizolvate și grupul reclamant, o continuitate care nu putea fi demonstrată, în lipsa analizei programelor și activităților grupului și a activității personale a candidaților.

„Înaltele Părți contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu scrutin secret, în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului asupra alegerii corpului legislativ."

„1. Orice persoană are dreptul la libertatea exprimării. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații sau idei fără interferență din partea autorităților publice și fără considerare de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună întreprinderile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizații.

„Orice persoană ai cărei drepturi și libertăți recunoscute de (...) Convenție au fost încălcate, are dreptul la o reparație efectivă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost comisă de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale."

Din aceste motive, Curtea, cu unanimitate,

Declară cererea inadmisibilă.

Stanley Naismith

Elisabet Fura

Grefier adjunct

Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2007-11-20
0,94
ARAMBURU GALARZA ET 26 AUTRES c. ESPAGNE
CINQUIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 36201/03 présentée par Aiora ARAMBURU GALARZA et autres contre l'Espagne La Cour européenne des Droits de l'Homme (cinquième section), siégeant le 20 novembre 2007 en une chambre composée de : M. P. Lo
CtEDO 2003-10-07
0,93
QUILES GONZALEZ contre l'ESPAGNE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 71752/01 présentée par Julio QUILES GONZALEZ contre l’Espagne La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 7 octobre 2003 en une chambre co
CtEDO 2010-10-26
0,93
AFFAIRE CARDONA SERRAT c. ESPAGNE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE CARDONA SERRAT c. ESPAGNE (Requête n o 38715/06) ARRÊT STRASBOURG 26 octobre 2010 DÉFINITIF 26/01/2011 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de fo
CtEDO 2006-06-06
0,93
GUREKIN ET AUTRE c. FRANCE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 9266/04 présentée par GUREKIN et autre contre la France La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 6 juin 2006 en une chambre composée de : MM. I.
CtEDO 2012-12-18
0,93
S.L. c. ESPAGNE ET AUTRES REQUÊTES
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 19958/11 S.L. contre l’Espagne et 3 autres requêtes (voir liste en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 18 décembre 2012 en une chambre composée de : Josep
Sursă