KATHIRESU c. SUISSE

SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 16010/08 prezentată de Ramanan KATHIRESU împotriva Elveției Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care are loc la 18 martie 2010 într-o cameră compusă din Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar hagiev, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefier de secțiune Având în vedere cererea sus-menționată formulată la 27 martie 2008, având în vedere declarațiile oficiale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei. Având în vedere măsura provizorie indicată guvernului pârât în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții și faptul că această măsură provizorie a fost adoptată, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamantul, dl Ramanan Kakiresu, este un resortisant sri-lankez, născut în 1973 și rezident în Lausanne. Este reprezentat în fața Curții de către dna Povlakic, din SAJE (deținut de asistență juridică pentru exilați), organizație stabilită în Lausanne. Guvernul elvețian ( Circumstanțele din acest caz Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este originar din nordul îndepărtat al Sri Lanka, mai exact de la insula Kayts, unde a fost până în 1991. El este de limit etnic tamul, și surd și mut. La 6 iunie 2006, reclamantul și-a părăsit țara de origine pentru Elveția, unde a depus o cerere de azil la 12 iunie 2006. În timpul interogatoriilor, el a susținut că în 1991, din cauza luptelor dintre Tigers de Eliberare de la mailul Eelam Tamiul (în engleză: mai mult: mai puțin Tigers of Tamil Eelam) și armata sri lankeză, el a fost împușcat în abdomen. În 1999, el ar fi fost rănit din nou fugind de lupte. În timpul deplasărilor sale, el ar fi pierdut contactul cu membrii familiei sale. În 2003, reclamantul ar fi fugit de la Colombo și ar fi rămas acolo până în 2006, fără nicio rețea de familie. În timpul șederii sale la Colombo, reclamantul ar fi fost arestat de patru ori de către militari din cauza apartenenței sale etnice. El ar fi suferit abuzuri grave în detenție, în special din cauza faptului că militarii nu au crezut că a fost surd. Printr-o decizie din 15 noiembrie 2007, Tribunalul Administrativ Federal a Uniunii Europene a respins, fără a introduce în discuție cererea de azil a reclamantului, printr-o decizie din 17 decembrie 2007, Tribunalul Administrativ Federal a Uniunii Europene a introdus o cale de atac, pe motiv că a fost depus dincolo de termenul de acțiune de 5 zile prevăzut de dreptul intern. Printr-o decizie din 15 ianuarie 2008, lamn a declarat inadmisibilă o cerere de reconsiderare, pe motiv că termenul legal de recurs împotriva deciziei anterioare de neintrare în vigoare nu a suferit nicio excepție. Printr-o decizie incidentă din 28 ianuarie 2008, Tribunalul Administrativ Federal a respins o cerere de măsuri provizorii și a confirmat astfel ordinul de trimitere imediată a reclamantului în Sri Lanka. Această instanță a solicitat plata în avans a cheltuielilor de procedură de 1200 CHF și a respins o cerere de asistență judiciară pe motiv că acțiunea apărea fără șanse de succes. La 22 februarie 2008, Tribunalul Administrativ Federal a declarat inadmisibilă cererea de reconsiderare prezentată de solicitant, din cauza lipsei plății în avans a cheltuielilor în termenul stabilit. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge că, în caz de expulzare, ar fi expus la acte de violență și de maltratare ca urmare a războiului civil din Sri Lanka și datorită apartenenței sale etnice tamulice. Pe de altă parte, din perspectiva articolului 13 din Convenție, reclamantul susținea că termenul de cinci zile impus pentru depunerea acțiunii împotriva deciziei Oficiului Federal pentru Migrație din 15 noiembrie 2007 a privat această acțiune de caracterul efectiv impus de această dispoziție. Pe același teren, acesta a declarat că avansul cheltuielilor de procedură, cu o sumă de 1 200 CHF, necesar pentru a sesiza Tribunalul Administrativ Federal, era în afara domeniului său de aplicare. Având în vedere toate circumstanțele cazului, în special situația personală nouă invocată de solicitant, potrivit căreia acesta nu mai are contacte, având în vedere timpul scurs de la plecarea sa din Sri Lanka, cu persoanele care locuiesc în Colombo, guvernul consideră că reclamantul poate beneficia de o admitere provizorie pentru neexigibilitatea trimiterii. Prin urmare, conform considerentelor umanitare, guvernul elvețian ar acorda această autorizație reclamantului (a se vedea Hotărârea Tate c. Elveția din 6 iulie 2000). (2) În ceea ce privește cheltuielile de judecată, guvernul elvețian ar fi de acord să plătească reclamantului, cu titlu gratuit, suma forfetară de CHF 4 000 pentru ansamblul pretențiilor sale, inclusiv cheltuielile și cheltuielile de judecată efectuate în Elveția și Strasbourg, pe baza faptelor care au condus la introducerea în fața Curții Europene a Drepturilor Omului a cererii nr. 16010/08. (3) Această plată nu constituie în nici un fel recunoașterea de către Ö Õ a oricărei încălcări a dispozițiilor Convenției. (4) Reclamantul și guvernul solicită Curții să șteargă din funcție, în conformitate cu art. 62 alin. (3) și (4) din Regulamentul Curții, regulamentul amiabil propus privind respectarea drepturilor omului, așa cum sunt recunoscute de Convenție și protocoalele sale și fiind de natură să ofere o soluție la litigiu (a se vedea Decizia Polgasdeniyac. Elveția din 12 noiembrie 2009). (...) La 21 ianuarie 2010, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reprezentanta reclamantei, a grefierului, după cum urmează: "Adrian Scheidegger," vă rugăm să anexați scrisoarea scrisă conform căreia reclamantul acceptă regulamentul amiabil de a-l acorda unei admiteri provizorii și de a-i plăti o compensație de 4 000 CHF. (...) Pentru SAJE, Karine Povlakic Prin urmare, este necesar să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION

Requête n

o

16010/08

présentée par Ramanan KATHIRESU

contre la Suisse

La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 18 mars 2010 en une chambre composée de

:

Christos Rozakis,

président,

Nina Vajić,

Anatoly Kovler,

Elisabeth Steiner,

Khanlar Hajiyev,

Giorgio Malinverni,

George Nicolaou,

juges,

et de Søren Nielsen,

greffier de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 27 mars 2008,

Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire.

Vu la mesure provisoire indiquée au gouvernement défendeur en vertu de l’article 39 du règlement de la Cour et le fait que cette mesure provisoire a été adoptée,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, M. Ramanan Kathiresu, est un ressortissant sri-lankais, né en 1973 et résidant à Lausanne. Il est représenté devant la Cour par Mme

Povlakic, du SAJE (Service d’aide juridique aux exilés), organisation établie à Lausanne. Le gouvernement suisse («

le Gouvernement

») est représenté par son agent adjoint suppléant, M. A. Scheidegger, de l’Office fédéral de la justice.

A.

Les circonstances de l’espèce

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.

Le requérant est originaire de l’extrême nord du Sri Lanka, plus précisément de l’île de Kayts, où il résida jusqu’en 1991. Il est d’appartenance ethnique tamoule, et sourd et muet.

Le 6 juin 2006, le requérant quitta son pays d’origine pour la Suisse, où il déposa une demande d’asile le 12 juin 2006. Il ne présenta aucun document de voyage ni pièce d’identité, mais uniquement un certificat médical datant de 1999 et un certificat de fréquentation d’une école pour sourds et muets.

Lors des interrogatoires, il allégua qu’en 1991, en raison des affrontements entre les Tigres de libération de l’Eelam Tamoul (en anglais

: «

Liberation Tigers of Tamil Eelam

») et l’armée sri lankaise, il fut blessé par balle à l’abdomen. En 1999, il aurait encore été blessé en fuyant les combats. Pendant ses déplacements, il aurait perdu le contact avec les membres de sa famille. En 2003 le requérant aurait fui à Colombo et y aurait séjourné jusqu’en 2006 sans aucun réseau familial. Lors de son séjour à Colombo, le requérant aurait été arrêté à quatre reprises par des militaires en raison de son appartenance ethnique. Il aurait subi d’importantes maltraitances en détention, notamment en raison du fait que les militaires ne croyaient pas qu’il était sourd.

Par une décision du 15 novembre 2007, l’ODM (Office fédéral des migrations) rejeta sans entrer en matière la demande d’asile du requérant.

Par une décision du 17 décembre 2007, le Tribunal administratif fédéral prononça l’irrecevabilité d’un recours, au motif qu’il avait été déposé au-delà du délai de recours de 5 jours prévu par le droit interne.

Par une décision du 15 janvier 2008, l’ODM déclara irrecevable une demande de reconsidération, au motif que le délai légal de recours contre la précédente décision de non-entrée en matière ne souffrait aucune exception.

Par une décision incidente du 28 janvier 2008, le Tribunal administratif fédéral rejeta une demande de mesures provisoires et confirma ainsi l’ordre de renvoi immédiat du requérant au Sri Lanka. Ce tribunal sollicita le versement d’une avance de frais de procédure de 1200 CHF et rejeta une demande d’assistance judiciaire au motif que le recours apparaissait d’emblée dépourvu de chances de succès.

Le 22 février 2008, le Tribunal administratif fédéral déclara irrecevable la demande de reconsidération présentée par le requérant, faute de paiement de l’avance de frais dans le délai imparti.

GRIEFS

Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant s’est plaint qu’en cas d’expulsion, il serait exposé à des actes de violence et de mauvais traitements par suite de la guerre civile au Sri Lanka et à cause de son appartenance ethnique tamoule.

Par ailleurs, sous l’angle de l’article 13 de la Convention, le requérant soutenait que le délai de cinq jours imposé pour le dépôt de son recours contre la décision de l’Office fédéral des migrations du 15 novembre 2007 a privé ce recours du caractère effectif requis par cette disposition. Sur le même terrain, il alléguait que l’avance des frais de procédure, d’un montant de 1

200 CHF, nécessaire pour saisir le Tribunal administratif fédéral, était hors de sa portée.

EN DROIT

Le 4 décembre 2009, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante

:

“1. Compte tenu de l’ensemble des circonstances du cas, en particulier de la situation personnelle nouvelle invoquée par le requérant, selon laquelle il n’a plus de contacts, vu le temps qui s’est écoulé depuis son départ du Sri Lanka, avec les personnes vivant à Colombo, le Gouvernement estime que le requérant peut bénéficier d’une admission provisoire pour inexigibilité du renvoi. C’est donc au regard de considérations humanitaires exclusivement que le Gouvernement suisse accorderait cette autorisation au requérant (cf. arrêt

Tatete c. Suisse

du 6 juillet 2000).

o

16010/08.

décision

Polgasdeniya c. Suisse

du 12 novembre 2009).

(...)

Adrian Scheidegger, Agent suppléant du Gouvernement suisse”

Le 21 janvier 2010, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la représentante de la partie requérante

:

“Monsieur le greffier

Vous trouverez ci-joint la lettre manuscrite selon quoi le requérant accepte le règlement amiable consistant à le mettre au bénéfice d’une admission provisoire et à lui verser une indemnité de 4

000 CHF.

(...)

Pour le SAJE, Karine Povlakic”

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1

in fine

de la Convention). En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Søren Nielsen

Christos Rozakis

Greffier

Président