Ivanova și alții împotriva Bulgariei

A cincea secțiune DECIZIE Nr. 19434/04 de Sofka IVANOVA și alții împotriva Bulgariei Curții Europene a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care așeză la 4 mai 2010 ca Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președintele, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Zdravka Kalaydjieva, judecători și Claudia Westerdiek, grefierul secțiunii având în vedere cererea depusă la 15 mai 2004, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Cererea a fost depusă de dna Sofka Petkova Ivanova, dl Nikolay Hristov Kasnakov, dna Rumyana Hristova Kasnakova și dna Stanislava Stoyanova Ivanova, cetățenii bulgari născuți în 1949, 1973, 1974 și respectiv 1985 și locuiesc în Kardzhali.

Reclamanții au fost reprezentați în fața Curții de dl M. Ekimdzhiev și dna K. Boncheva, avocați care practică în Plovdiv. Guvernul bulgar („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna M. Kotseva, a Ministerului Justiției. Reclamanții se plângeau că statul nu a furnizat primul reclamant, dna Sofka Ivanova, compensat pentru proprietatea ei expropriată în 1987. La 10 septembrie 2008, Curtea a comunicat guvernului reclamațiile primului reclamant. La 8 aprilie 2009 și 25 februarie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice alte cereri împotriva Bulgariei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a plăti primului reclamant 8,500 euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli.

Această sumă ar fi convertită în lev-uri bulgare la rata aplicabilă la data plății și ar fi eliberată de orice impozite care ar putea fi imputabile primului reclamant. Ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Părțile au convenit că această plată va constitui rezoluția finală a cazului.

Într-o scrisoare din 1 aprilie 2009 primul reclamant a exprimat preferințe cu privire la repartiția sumei de mai sus între ea și reprezentanții ei legali. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). În ceea ce privește preferințele exprimate în ceea ce privește repartiția sumei oferite de Guvern între primul reclamant și reprezentanții legali ai reclamanților, Curtea consideră că aceaceasta este o chestiune internă între ei.

Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă cazul. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Claudia Westerdiek Președintele Registrului Peer Lorenzen

FIFTH SECTION

DECISION Application no. 19434/04 by Sofka IVANOVA and Others against Bulgaria The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 4 May 2010 as a Chamber composed of: Peer Lorenzen, President, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Zdravka Kalaydjieva, judges, and Claudia Westerdiek, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 15 May 2004, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The application was lodged by Ms Sofka Petkova Ivanova, Mr Nikolay Hristov Kasnakov, Ms Rumyana Hristova Kasnakova and Ms Stanislava Stoyanova Ivanova, Bulgarian nationals who were born in 1949, 1973, 1974 and 1985 respectively and live in Kardzhali.

The applicants were represented before the Court by Mr M. Ekimdzhiev and Ms K. Boncheva, lawyers practising in Plovdiv. The Bulgarian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms M. Kotseva, of the Ministry of Justice. The applicants complained of the State's continued failure to provide the first applicant, Ms Sofka Ivanova, with compensation for her property expropriated in 1987. On 10 September 2008 the Court communicated to the Government the first applicant's complaints. On 8 April 2009 and 25 February 2010 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicants agreed to waive any further claims against Bulgaria in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay to the first applicant 8,500 euros to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses.

This sum would be converted into Bulgarian levs at the rate applicable on the date of payment and would be free of any taxes that might be chargeable to the first applicant. It would be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The parties agreed that this payment would constitute the final resolution of the case.

In a letter of 1 April 2009 the first applicant expressed preferences as to the repartition of the above amount between her and her legal representatives. THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). As to the expressed preferences concerning the repartition of the amount offered by the Government between the first applicant and the applicants' legal representatives, the Court considers this to be an internal matter between them.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar President