- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 20 octombrie 2009
- Stat pârât
- BGR
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Kichkov împotriva Bulgariei
Traducere în română Auto
A cincea secțiune decizia nr. 19190/04 de Dimitar Iliev KICHKOV împotriva Bulgariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 20 octombrie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președinte, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Mirjana Lazarova Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judecători și Stephen Phillips, secretar adjunct al secțiunii Având în vedere cererea depusă la 5 mai 2004, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Dimitar Iliev Kichkov, este un național bulgar care s-a născut în 1958 și locuiește în Kardzhali.
El a fost reprezentat în fața Curții de către dl M. Ekimdzhiev și dna K. Boncheva, avocați care practică în Plovdiv. Guvernul bulgar (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor, dna M. Dimova, al Ministerului Justiției. La 16 mai 2008, Curtea a comunicat guvernului bulgar plângerea privind eșecul statului, până în 2006, pentru a oferi reclamantului compensații pentru bunurile sale expropriate.
Reclamantul s-a mai plâns cu privire la expropriarea proprietății sale efectuate în 1987. La 5 noiembrie 2008 și 2 septembrie 2009, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părți în conformitate cu termenii în care reclamantul a convenit să renunțe la orice alte cereri împotriva Bulgariei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-i plăti 7,500 de euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în levii bulgare la rata aplicabilă la data plății, și fără impozite aplicabile. Această sumă ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Părțile au convenit că această plată va constitui rezoluția finală a cazului. HOTĂRÂREA Curții ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este satisfăcut că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției).
În consecință, este necesar să se scoată cererea din lista cazurilor. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista cazurilor sale. Stephen Phillips Peer Lorenzen Președintele adjunct al grefierului
FIFTH SECTION
DECISION Application no. 19190/04 by Dimitar Iliev KICHKOV against Bulgaria The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 20 October 2009 as a Chamber composed of: Peer Lorenzen, President, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Mirjana Lazarova Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judges, and Stephen Phillips, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 5 May 2004, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Dimitar Iliev Kichkov, is a Bulgarian national who was born in 1958 and lives in Kardzhali. He was represented before the Court by Mr M. Ekimdzhiev and Mrs K. Boncheva, lawyers practising in Plovdiv.
The Bulgarian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs M. Dimova, of the Ministry of Justice. On 16 May 2008 the Court communicated to the Bulgarian Government the complaint concerning the failure of the State, until 2006, to provide the applicant with compensation for his expropriated property. The applicant further complained about the expropriation of his property carried out in 1987. On 5 November 2008 and 2 September 2009 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under the terms of which the applicant agreed to waive any further claims against Bulgaria in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 7,500 euros to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into Bulgarian levs at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable.
This sum would be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The parties agreed that that payment would constitute the final resolution of the case. THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention).
Accordingly, it is appropriate to strike the application out of the list of cases. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Stephen Phillips Peer Lorenzen Deputy Registrar President