CtEDO 25.05.2010 Auto

Y. c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
25.05.2010
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
Y. c. FRANCE (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 49196/07 prezentată de Y. împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 25 mai 2010 într-o cameră compusă din Peer Lorenzen, președinte, Renate Jaeger, Jean-Paul Costa, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Isabelle Berro-Lefevre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători, și Claudia Westerdiek, graffière de secțiune; Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 13 noiembrie 2007, având în vedere măsura provizorie indicată guvernului pârât în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie DEFINITIVĂ Reclamantul, Y., este un resortisant sri lankez, născut în 1979 și rezident în Villeneuve-Sf. Georges. Este reprezentat în fața Curții de către domnul Koszczanski, avocat la Paris. Guvernul francez ( Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este originar din orașul Jaffna din nordul Sri Lanka. El expune că a sprijinit aripa de est a Tigers eliberator de Eelam tamil (LTTE) între 1994 și 1996. În urma unui atac al LTTE împotriva militarilor, a fost arestat în mai 2000 și reținut în tabăra lui Varani înainte de a fi transferat la Chavakchcheri, până în aprilie 2002 unde pretinde că a fost supus unor abuzuri. În 2004, reclamantul și-a reluat activitățile în favoarea LTTE prin participarea la campania electorală legislativă din aprilie 2004. Reclamantul a depus o primă cerere de azil la Oficiul Francez pentru Protecția Refugiaților și Apatridilor (OFPRA), iar cererea sa a fost respinsă la 23 martie 2006. Acest refuz a fost confirmat la 5 iunie 2007 de către Comisie pentru acțiunile refugiaților (CRR). În schimb, la 2 iulie 2007, prefectura Loiret a emis împotriva reclamantului un decret privind obligația de a părăsi teritoriul francez. La 8 noiembrie 2007, Tribunalul Administrativ din Orleans a respins acțiunea în anulare introdusă împotriva decretului. La 31 august 2007, OFPRA a respins din nou o nouă cerere de reexaminare deoarece declarațiile persoanei în cauză nu erau de natură să stabilească realitatea faptelor invocate. Reclamantul a făcut apel la Curtea Națională a Drepturilor de Azil (CNDA). În urma unui control de identitate, reclamantul a fost plasat într-un centru de detenție la 7 noiembrie 2007 în conformitate cu obligația de a părăsi teritoriul francez menționat anterior. La 13 noiembrie 2007, reclamantul a înaintat Curții o cerere de măsură provizorie în temeiul articolului 39 din Regulamentul său de procedură. În aceeași zi, președintele camerei căreia i s-a atribuit cauza a decis să indice guvernului francez, în aplicarea dispoziției menționate anterior, că era de dorit să nu fie expulzat reclamantul în Sri Lanka pe durata procedurii în fața Curții. Prin decizia din 26 martie 2009, CNDA octroya beneficiul protecției subsidiare a reclamantului. Dreptul intern relevant Legea nr. art. 4 din 25 iulie 1952, astfel cum a fost modificat, prevede o protecție subsidiară pentru persoanele care nu îndeplinesc condițiile de acordare a statutului de refugiat, dar care stabilesc că sunt expuse unor amenințări grave în țara lor de origine (piață de moarte, tortură sau tratament inuman sau degradant, ...). În conformitate cu articolele L. 712-2 și L. 712-3 din Codul intrării și șederii străinilor și al dreptului de azil, protecția subsidiară se acordă pentru o perioadă de un an care poate fi reînnoită și se poate pune capăt în orice moment dacă există motive serioase să se considere că persoana a comis o infracțiune împotriva păcii, a unei crime de război sau a unei infracțiuni împotriva umanității. că a comis o infracțiune gravă de drept comun și că s-a făcut vinovată de acțiuni care contravin obiectivelor și principiilor Națiunilor Unite că activitatea sa pe teritoriu reprezintă o amenințare gravă la adresa ordinii publice, securității publice sau securității statului. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge de riscurile de tratament necorespunzător pe care le prezintă în cazul reconversiei către Sri Lanka. Invocând art. 13 din convenție, coroborat cu art. 3 din convenție, reclamantul se plânge că nu a avut acces la o cale de atac cu drepturi depline în momentul introducerii acțiunii sale în anulare a deciziei de respingere a OFPRA din 23 martie 2006. Printr-o scrisoare din 30 martie 2010, reclamantul a informat Curtea cu privire la decizia pronunțată la 26 martie 2009 de CNDA prin care i s-a acordat protecția subsidiară. În cazul în care Curtea arată că protecția subsidiară poate fi anulată din motivele menționate anterior (a se vedea partea din dreptul intern relevant) În consecință, reclamantul nu mai poate pretinde că este victima presupuselor încălcări ale Convenției (a se vedea mutatis mutandis Gebremedhin [Gaberamadhien] c. Franța, nr 25389/05, § 36, CEDH 2007 V). Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție].În plus, niciun motiv întemeiat pe respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție sau a protocoalelor sale nu impune continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) litera (c) în fine]. 39 din regulament și să elimine cauza de rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să elimine cererea de rol. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă