CASE OF ODABASI AND KOCAK AGAINST TURKEY

Rezoluția CM/ResDH(2010)63 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Odabașı și Koçak împotriva Turciei (domanda nr. 50959/99, hotărârea din 21 februarie 2006, finală la 3 iulie 2006) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curte Comitetului odată ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la interferențe nejustificate cu libertatea de exprimare a reclamanților din cauza condamnării penale în 1998 pentru publicarea unei cărți care a fost examinată de instanțe turce să difame memoria Atatürk, fondatorul Republicii Turce, în temeiul articolelor 1 și 2 din Legea nr. 5816 (violație la art. 10) (a se vedea detaliile din apendice); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a-și îndeplini obligația în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta hotărârea; După examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că o constatare a încălcărilor de către Curte necesită, depășită și mai mult, plata unei simple satisfacții acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, dacă este cazul: - a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, cât mai mult posibil, restabilio în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele)], care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDES pentru a închide examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)63 Informații privind măsurile de a se conforma hotărârii în cazul Odabașı și Koçak împotriva Turciei Rezumatul cazului introductiv Acest caz se referă la interferența nejustificată cu libertatea de exprimare a reclamanților din cauza condamnării penale în 1998 pentru publicarea unei cărți care a fost considerată de instanțe turce pentru a difama memoria Atatürk, în temeiul articolelor 1 și 2 din Legea nr. 5816. În hotărârea că interferencia cu libertatea de exprimare a reclamanților nu a fost necesară într-o societate democratică, Curtea Europeană a considerat că: declarațiile din acest caz nu au vizat personal Atatürk, ci mai degrabă ideologia Kemalist; reclamanții nu au făcut hotărâri de valoare și s-au limitat la raportarea anumitor evenimente în mod introductiv, invitând în același timp cititorul să răspundă; activitatea lor se bazează pe informații deja disponibile publicului larg și pasajele contestate nu au incitat la violență (violație la art. 10). Plăți cu juste satisfacție și măsuri individuale Detalii cu juste satisfacție Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli totale ... 8450 EUR 2000 10450 EUR plătite la 26/09/2006 b) Măsurile individuale dl Odabașı a fost condamnat la 18 luni de închisoare și dl Koçak a fost amendat. La 6/09/1999, condamnarea reclamanților a fost suspendată în conformitate cu Legea nr. 4454 privind suspendarea cazurilor și a sancțiunilor în curs de întârziere în infracțiuni legate de media, care prevede, de asemenea, în anumite condiții, eradicarea condamnărilor și consecințelor acestora. În special, autoritățile turce au indicat că reclamanții nu au condamnare înregistrată în dosarele lor penale. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală. II. Măsuri generale Autoritățile turce au susținut că aplicarea directă a Convenției în dreptul turc a fost consolidată după modificarea articolului 90 din Constituție în 2004. În special, autoritățile turce au prezentat o serie de exemple de decizii de nu acuzare a procurorilor publici. 5816 privind infracțiunile împotriva memoriei Atatürk în care plângerile în temeiul prezentei legi au fost respinse în legătură cu art. 10 din Convenție și cu trimiterea explicită la jurisprudența Curții Europene privind libertatea de exprimare. Aceste decizii consideră dezbaterea cu privire la chestiuni istorice, inclusiv Atatürk și personalitatea sa, ca fiind în afara domeniului de difamare sau insultând fundatorul Republicii Turce. Hotărârea în acest caz a fost tradusă în turc și distribuită către autoritățile relevante, inclusiv Ministerul Justiției și Curții de Casație. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata satisfacției juste și că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Turcia a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 iunie 2010 la a 1086-a ședință a Deputaților Miniștri.

Resolution CM/ResDH(2010)63

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Odabașı and Koçak against Turkey

(Application No. 50959/99, judgment of 21 February 2006, final on 3 July 2006)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns unjustified interference with the applicants’ freedom of expression due to their criminal conviction in 1998 for publishing a book which was considered by the Turkish courts to defame the memory of Atatürk, the founder of the Turkish Republic, under Articles 1 and 2 of Law No. 5816 (violation of Article 10) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix)], that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2010)63

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Odabașı and Koçak against Turkey

Introductory case summary

This case concerns unjustified interference with the applicants’ freedom of expression due to their criminal conviction in 1998 for publishing a book which was considered by Turkish courts to defame the memory of Atatürk, under Articles 1 and 2 of Law No. 5816.

In deciding that the interference with the applicants’ freedom of expression was not necessary in a democratic society the European Court considered that: the statements in this case did not target Atatürk personally, but rather the Kemalist ideology; the applicants had not made value judgments and had restricted themselves to relating certain events in an introductory manner, while inviting the reader to respond; their work was based on information already available to the wide public and the disputed passages did not incite to violence (violation of Article 10).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

...

8450 EUR

2000 EUR

10450 EUR

Paid on 26/09/2006

b) Individual measures

Mr Odabașı was sentenced to 18 months’ imprisonment and Mr Koçak was fined.

On 6/09/1999, the applicants’ sentences were suspended in accordance with Law No. 4454 concerning the suspension of pending cases and penalties in media-related offences which also provides, under certain conditions, erasure of convictions and their consequences. In particular, the Turkish authorities indicated that the applicants had no convictions registered on their criminal records. Consequently, no other individual measure was considered necessary.

II.

General measures

The Turkish authorities submitted that the direct application of the Convention in Turkish law has been reinforced following the amendment of Article 90 of the Constitution in 2004. In particular, the Turkish authorities submitted a number of examples of decisions not to prosecute given by public prosecutors. A certain number of these decisions concern Law No. 5816 on crimes against the memory of Atatürk in which complaints under this law had been rejected with reference to Article 10 of the Convention and explicit reference to the European Court’s case-law on freedom of expression. These decisions consider debate on historical issues, including Atatürk and his personality, as falling outside the scope of defamation or insulting the founder of the Turkish Republic.

The judgment in this case has been translated into Turkish and circulated to the relevant authorities including the Ministry of Justice and the Court of Cassation.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no individual measure is required, apart from the payment of the just satisfaction and that the general measures adopted will prevent similar violations and that Turkey has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1 of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 3 June 2010 at the 1086th meeting of the Ministers’ Deputies