AFFAIRE MEHMET SIDDIK EREN ET AUTRES CONTRE LA TURQUIE

Rezoluția CM/ResDH(2010)74 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în două cauze împotriva Turciei (Oprește-te din 31/03/2009, definitiv la 30/06/2009 și din 17/02/2009, definitiv la 14/05/2009) (A se vedea în anexă detaliile privind cauzele) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "Convenția" și "Curtea," având în vedere hotărârile transmise Comitetului de către Curte odată definitive Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în această cauză se referă la detenția prelungită a reclamanților aflați în arest în ambele cauze [încălcarea articolului 5 alineatul (3) ]; lipsa unei căi de atac efective (încălcarea articolului 4 alineatul (4) și lipsa dreptului la despăgubire în acest sens (încălcarea articolului alineatul (5) (numai în cauza Mehmet Siddćk Eren și alții) (a se vedea detaliile în mai multe detalii) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . După ce a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenția S Reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să elimine consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - a unor măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARĂ, după ce a examinat măsurile luate de statul pârât (a se vedea Anexa) că acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezentele cauze și DECIDE de la > examinarea. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2010)74 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în două cauze împotriva Turciei Rezumat introductiv al cauzei Aceste cauze privind durata excesivă a reținerii reclamanților, cinci zile în cauzele Baizi și nouă zile în cauza Eren (violațiile articolului 5 alineatul3). Lacte Eren și altele (7860/02) se referă, de asemenea, la lipsa unei căi de atac efective care ar fi permis reclamanților să conteste legalitatea reținerii lor în custodie (violarea articolului 5§4) și lipsa dreptului la despăgubiri în această privință (încălcarea articolului 5§5). Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Numele și referința cererii Pagube materiale Daune materiale Proaspăte & Cheltuire totală Mehmet Eren și alții 7860/02 500 EUR 500 EUR Plătiți la 07/09/2009 Baizi 7306/02 500 EUR 500 EUR Plătiți la 07/09/2009 (b) Măsuri individuale Reclamanții nu mai sunt reținuți. În consecință, s-a considerat necesară nici o altă măsură individuală. II. Măsuri generale Ca urmare a reformelor constituționale și legislative, Legea privind reținerea a fost pusă în conformitate cu cerințele articolului 5 din Convenție (a se vedea Sakkek și altele) (Rezoluția finală ResDH(2002)110) și Ayaz și altele (Rezoluția finală CM/ResDH(2008) 29)) III. Concluziile Curții Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz în afara plății satisfacției echitabile și că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că Turcia și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul pentru Miniștri la 3 iunie 2010 în cadrul celei de-a 1086-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2010)74

[1]

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme

dans deux affaires contre Turquie

(Arrêts du 31/03/2009, définitif le 30/06/2009 et du 17/02/2009, définitif le 14/05/2009)

(Voir en annexe les détails sur les affaires)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci

‑

après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu les arrêts transmis par la Cour au Comité une fois définitifs

;

Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans cette affaire concernent la détention prolongée des requérants en garde à vue dans les deux affaires (violations de l’article

5, paragraphe 3)

; l’absence de recours effectif (violation de l’article

5,

paragraphe 4) et l’absence de droit à réparation à cet égard (violation de l’article

5,

paragraphe 5) (uniquement dans l’affaire Mehmet Siddık Eren et autres) (voir détails dans l’Annexe) ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article

46, paragraphe

1, de la Convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que l’Etat défendeur a versé à la partie requérante, la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe),

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur

(voir Annexe) qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires et

DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2010)74

Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt

dans deux affaires contre Turquie

Résumé introductif de l’affaire

Ces affaires concernant la durée excessive de la garde à vue des requérants, cinq jours dans l’affaires Baizi et neuf jours dans l’affaire Eren

(violations de l’article

5§3).

L’affaire Eren et autres (7860/02) concerne aussi l’absence de recours effectif qui aurait permis aux requérants de contester la légalité de leur maintien en garde à vue (violation de l’article

5§4) et l’absence de droit à réparation à cet égard (violation de l’article 5§5).

I.

Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles

a)

Détails de la satisfaction équitable

Nom et référence de la requête

Dommage matériel

Dommage moral

Frais & dépens

Total

Mehmet Sıddık Eren et autres

7860/02

-

16

500 EUR

-

16

500 EUR

Payés le 07/09/2009

Baizi 7306/02

-

-

500 EUR

500 EUR

Payés le 07/09/2009

b) Mesures individuelles

Les requérants ne sont plus en garde à vue. En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire.

II.

Mesures générales

A la suite de réformes sur le plan constitutionnel et législatif, la loi sur la garde à vue a été mise en conformité avec les exigences de l’article

5 de la Convention (voir Sakık et autres (Résolution finale ResDH(2002)110) et Ayaz et autres (Résolution finale CM/ResDH(2008)29)).

III.

Conclusions de l’Etat défendeur

Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable et que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Turquie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe

1, de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des

Ministres le 3 juin 2010 lors de la 1086e réunion des Délégués des Ministres