CASE OF LAAKSONEN AND JUHA NUUTINEN AGAINST FINLAND

Rezoluția CM/ResDH(2010)45 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, Laaksonen și Juha Nuutinen, împotriva Finlandei (Declarări nr. 70216/01 și 45830/99, hotărâri din 12 și 24 aprilie 2007, finală la 12 și 24 iulie 2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului după ce au devenit finale; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în aceste cazuri se referă la nedreptatea procedurii penale introduse împotriva reclamanților din cauza încălcării dreptului lor de a fi informate cu privire la acuzațiile și de a pregăti apărarea acestora, precum și la lipsa unei audieri publice privind recursul în cazul Laaksonen (violații la art. 6 alineatele (1) și 3) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârilor; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției atribuite în hotărâri, adoptarea de către Statul pârât, după caz, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora în vederea realizării, în măsura posibilului, a reactivării în integritate; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea Apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestor cazuri. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)45 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cazul Laaksonen și Juha Nuutinen împotriva Finlandei Aceste cazuri se referă la nedreptatea procedurilor penale introduse împotriva reclamanților, deoarece acestea nu au fost informate în detaliu cu privire la acuzațiile împotriva acestora. În cauza Laaksonen, Curtea de Apel din Helsinki a constatat în iunie 1999, fără audieri orale, că reclamantul a fost partid la o faliment frauduloasă, chiar dacă el a fost inițial acuzat de a fi comis aceeași infracțiune, dar achitată în prima instanță. Curtea Europeană a considerat că, în circumstanțele cauzei și având în vedere rezultatul procedurii, reclamantul ar fi avut posibilitatea de a contesta acuzațiile formulate împotriva sa (violația articolului 6§1). În cazul Juha Nuutinen, reclamantul a fost acuzat de anumite infracțiuni fiscale pe care le-a fost considerat vinovat în prima instanță. Curtea de Apel Turku a constatat în august 1997 că a fost parte la aceste infracțiuni, precum și într-un altul care nu a apărut pe lista inițială a acuzațiilor. Curtea Europeană a considerat că drepturile de apărare ale reclamantului au fost încălcate deoarece nu a putut contesta corect această nouă acuzație (violația articolului 6§§ 1 și art. 3 literele (a) și (b)). Plăți cu juste satisfacție și măsuri individuale Detalii cu privire la just satisfacție Denumire și numărul de cerere Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total Laaksonen 70216/01 000 EUR 000 EUR 000 EUR Plătit la 16/10/2007 Juha Nuutinen 45830/99 000 EUR 500 EUR 3 500 EUR Plăți la 25/10/2007 b) Măsuri individuale Curtea Europeană a acordat o satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile morale suferite de reclamanții. În plus, reclamanții pot solicita deschiderea procedurii (capitolul 31, art. 2 din Codul de Procedură Judiciară). Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală. II. Măsuri generale Noul lege de procedură penală (Legea nr. 689/1997), care a intrat în vigoare la 01/10/1997, a codificat regula conform căreia un acuzat nu poate fi condamnat pentru o infracțiune care nu a fost menționată în proiectul de pronunțare a acuzării. În ceea ce privește lipsa audierii orale în cazul Laaksonen, chiar și în conformitate cu dispozițiile Codului de Procedură Judicială (Legea nr. 661/1978) în vigoare la momentul respectiv, instanța de apel nu a putut modifica hotărârea instanței de primă instanță fără a ține o audiere orală, cu excepția cazului în care sentința nu a fost decât o amendă sau audierea orală a fost în mod evident inutilă (a se vedea §17 din hotărâre). În capitolul 26, secțiunea 15 (165/1998) din Codul de Procedură Judicială prevede că Curtea de Apel organizează o audiere orală în cazul în care credibilitatea mărturiei admise în fața unei instanțe de primă instanță este în joc. Hotărârile Curții Europene au fost publicate pe baza de date a justiției Finlex (www.finlex.fi ) în limba engleză. Un rezumat și un fragment din hotărârile au fost publicate și în finlandeză pe aceeași bază de date. Acestea au fost trimise mai multe autoritățile interne, inclusiv Comitetul Constituțional Parlamentar, Ombudsmanul Parlamentar, Curtea Supremă, Ministerul Justiției și instanțelor în cauză. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata satisfacției echitabile și că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Finlanda a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 iunie 2010 la a 1086-a ședință a Deputaților Miniștri.

Resolution CM/ResDH(2010)45

[1]

Execution of the judgments of the European Court of Human Rights

Laaksonen and Juha Nuutinen against Finland

(Applications Nos. 70216/01 and 45830/99, judgments of 12 and 24 April 2007, final on 12 and 24 July 2007)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgments transmitted by the Court to the Committee once they had become final;

Recalling that the violations of the Convention found by the Court in these cases concern the unfairness of criminal proceedings brought against the applicants due to a breach of their right to be informed about the charges and to prepare their defence, as well as the lack of a public hearing on appeal in the Laaksonen case (violations of Article 6, paragraphs 1 and 3) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgments;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgments (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of

- individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and

DECIDES to close the examination of these cases.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2010)45

Information on the measures taken to comply with the judgments in the cases of

Laaksonen and Juha Nuutinen against Finland

Introductory case summary

These cases concern the unfairness of criminal proceedings brought against the applicants in that they were not informed in detail of the accusations against them.

In the Laaksonen case, the Helsinki Court of Appeal found in June 1999, with no oral hearing, that the applicant had been party to a fraudulent bankruptcy, even though he had initially been charged with having himself committed the same offence, but acquitted at first instance. The European Court considered that in the circumstances of the case and given the outcome of the proceedings, the applicant should have been given the opportunity to contest the accusations brought against him (violation of Article 6§1).

In the Juha Nuutinen case, the applicant had been charged with certain tax offences which he was found guilty of at first instance. The Turku Court of Appeal found in August 1997 that he had been party to these offences as well as in another which had not appeared on the initial list of charges. The European Court considered that the applicant’s defence rights had been violated in that he had not been able to contest this new accusation properly (violation of Articles 6§§ 1 and 3 (a) and (b)).

I.

Payments of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Name and application number

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

Laaksonen 70216/01

-

3

000 EUR

3

000 EUR

6

000 EUR

Paid on 16/10/2007

Juha Nuutinen

45830/99

-

1

000 EUR

2

500 EUR

3 500 EUR

Paid on 25/10/2007

b) Individual measures

The European Court awarded just satisfaction in respect of the non-pecuniary damage suffered by the applicants. Furthermore, the applicants may apply for the reopening of the proceedings (Chapter 31, Article

2, of the Code of Judicial Procedure). Consequently, no other individual measure was considered necessary.

II.

General measures

The new Criminal Procedure Act (Act No. 689/1997), which came into force on 01/10/1997, codified the rule according to which an accused may not be convicted of an offence not mentioned in the bill of indictment. This provision was not observed in the present cases, as the proceedings at issue began before the entry into force of the new Act.

As regards the lack of oral hearing in the Laaksonen case, even according to the provisions of the Code of Judicial Procedure (Act no. 661/1978) in force at the time, the appellate court could not change the first instance court’s judgment without holding an oral hearing unless the sentence was only a fine or the oral hearing was manifestly unnecessary (see §17 of the judgment). The current Chapter 26, Section 15 (165/1998) of the Code of Judicial Procedure provides that the Court of Appeal shall hold an oral hearing if the credibility of testimony admitted before a court of first instance is at stake.

The judgments of the European Court have been published on the judicial database Finlex (

www.finlex.fi

) in English. A summary and an excerpt from the judgments were also published in Finnish on the same database. They were sent out to several domestic authorities, including the Parliamentary Constitutional Committee, the Parliamentary Ombudsman, the Supreme Court, the Ministry of Justice and the courts concerned.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no individual measure is required, apart from the payment of the just satisfaction and that the general measures adopted will prevent similar violations and that Finland has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 3 June 2010 at the 1086th meeting of the Ministers’ Deputies