CASE OF JUPPALA AGAINST FINLAND

Rezoluția CM/ResDH(2011)202 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Juppala împotriva Finlandei (doc. nr. 18620/03, hotărârea din 2 decembrie 2008, finală la 2 martie 2009) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la lipsa unor motive suficiente pentru restricționarea dreptului la libertate de exprimare a reclamantului, care a fost condamnat pentru difamare pentru a-și exprima suspiciunile că legea fiului său și-a tratat fiul nepotrivit (violația articolului 10) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)202 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Juppala împotriva Finlandei Cazul se referă la încălcarea dreptului la libertatea de exprimare al reclamantului, care a fost condamnat în februarie 2002 pentru difamarea lui T., ginere, după ce și-a dus nepotul la un medic și a suspectat că ar fi putut fi lovit de tatăl său (violația articolului 10). Curtea Europeană a remarcat că condamnarea penală a reclamantului a fost „prescrisă prin lege”, pe baza unei interpretări rezonabile a capitolului 27, art. 2 alineatul (1) din Codul Penal în vigoare la momentul respectiv (până la 01/10/2000). Cu toate acestea, Curtea a considerat alarmant faptul că Curtea de Apel a luat opinia că, chiar dacă nu a existat nici o îndoială că a văzut că nepotul ei s-a rătăcit, reclamantul nu a avut dreptul să repete ceea ce i-a spus băiatul, adică că a fost lovit de tatăl său. În contextul unei proceduri de raportare adecvată, orice persoană ar trebui să fie disponibilă fără să se temă de condamnare penală sau de obligația de a plăti compensarea pentru prejudiciul suferit sau pentru costurile suportate. În plus, nu a fost argumentat în fața niciunui tribunal că reclamantul a acționat neînțelept. Prin urmare, Curtea Europeană a concluzionat că ingerința în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare nu a fost justificată din motive suficiente și nu a răspuns la orice „necesitate socială de presă”. Plata unor simple satisfacții și măsuri individuale Detalii privind doar satisfacția Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 3 616,41 EUR 000 EUR 695,98 EUR 312,39 EUR plătite la 28/05/2009 b) Măsurile individuale Sumele pe care reclamantul le-a fost condamnat ca urmare a condamnării sale sunt acoperite de satisfacția echitabilă acordată de Curtea Europeană, care a luat în considerare, de asemenea, prejudiciile morale susținute. Reluarea procedurilor penale care au încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea, de exemplu, cazul Nikula, Rezoluția finală ResDH(2006)51 adoptată la 02/11/2006). Prin urmare, Comitetul de miniștri nu a considerat necesară nicio altă măsură individuală. II. Măsuri generale Având în vedere efectul direct acordat Convenției și jurisprudenței Curții Europene în Finlanda și pentru a încuraja instanțele să țină seama în mod corespunzător de aceasta, hotărârea Curții Europene a fost publicată în baza de date juridică Finlex www.finlex.fi Un rezumat al hotărârii în finlandez a fost publicat în aceeași bază de date. Hotărârea a fost transmisă, de asemenea, numeroase autorități interne, inclusiv Comitetul Parlamentar/Comitetul de Lege constituțională, Ombudsmanul Parlamentar, Biroul Cancelarului Justiției, Curtea Supremă, Curtea Administrativă Supremă, Ministerurile Justiției și Internelor, Curtea de District Tampere și Curtea de Apel Turku. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că Finlanda și-a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011 la a 1128-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2011)202

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Juppala against Finland

(Application No. 18620/03, judgment of 2 December 2008, final on 2 March 2009)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee

once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the lack of sufficient reasons for the restriction on the right to freedom of expression of the applicant, who was convicted for defamation for having expressed her suspicion that her son

‑

in

‑

law had ill-treated his son (violation of Article 10) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)202

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Juppala against Finland

Introductory case summary

The case concerns the violation of the right to freedom of expression of the applicant, who was convicted in February 2002 for defamation of T., her son-in-law, after she had taken her grandson to a doctor and voiced a suspicion that he might have been hit by his father (violation of Article 10).

The European Court noted that the applicant’s criminal conviction had been “prescribed by law” as it had been based on a reasonable interpretation of Chapter 27, Article 2(1) of the Penal Code in force at the time (until 01/10/2000). However, the Court found it alarming that the Court of Appeal had taken the view that, even though there was no doubt that she had seen her grandson’s bruised back, the applicant had not been entitled to repeat what the boy had told her, that is, that he had been hit by his father. Voicing a suspicion of child abuse, formed in good faith, in the context of an appropriate reporting procedure should be available to any individual without fear of a criminal conviction or an obligation to pay compensation for harm suffered or costs incurred. Moreover, it had not been argued before any court that the applicant had acted recklessly. The European Court thus concluded that the interference with the applicant’s right to freedom of expression had not been justified by sufficient reasons and had therefore failed to answer any “pressing social need”.

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

3 616,41 EUR

3

000 EUR

2

695,98 EUR

9

312,39 EUR

Paid on 28/05/2009

b) Individual measures

The sums that the applicant had been sentenced to pay as a result of her conviction are covered by the just satisfaction awarded by the European Court, which also took into account the non-pecuniary damage sustained. The applicant may, under Finnish law, seek the

reopening of criminal proceedings having infringed the European Convention of Human Rights (see, for example, the case of Nikula, Final Resolution ResDH(2006)51 adopted on 02/11/2006).

Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

In view of the direct effect given to the Convention and the European Court’s case-law in Finland and in order to encourage courts to take due account of it, the judgment of the European Court was published in the legal database

Finlex

(

www.finlex.fi

)

. A summary of the judgment in Finnish was published in the same database. The judgment was also sent out to numerous domestic authorities, including the Parliament/Constitutional Law Committee, the Parliamentary Ombudsman, the Office of the Chancellor of Justice, the Supreme Court, the Supreme Administrative Court, the Ministries of Justice and Interior, the Tampere District Court and the Turku Court of Appeal.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent similar violations and that Finland has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2011 at the 1128th Meeting of the Ministers’ Deputies