CtEDO 22.06.2010 Auto

SHAMSI v. TURKEY

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
22.06.2010
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
SHAMSI v. TURKEY (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

Reclamantul, dl Maher Muhilddin Gazel Al Shamsi, este un național egiptean care s-a născut în 1966 și locuiește în Eskișehir. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl A. Baba, un avocat practicant la Istanbul. Reclamantul susține că a fost acuzat de implicare în terorism în timpul Egiptului. El a scăpat din închisoare în 1991 și a fugit ulterior din țară. După aceea, el a trăit în Iordania, Siria și Liban, respectiv. El solicită statutul de refugiat din partea Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați („UNHCR”) la Beirut și cererea sa a fost respinsă. El a fugit în Turcia la 9 septembrie 2007. La 16 noiembrie 2007, reclamantul a fost arestat la Hatay. El a susținut în fața Curții că cererile sale de azil nu au fost luate în considerare la momentul arestării sale. Guvernul a afirmat că reclamantul nu a solicitat inițial azil. El a declarat în fața autorităților naționale că a părăsit Egiptul din motive economice și a plătit bani contrabandrilor umani pentru a fi adus la Istanbul, unde urmărește să găsească muncă. În sprijinul observațiilor lor, Guvernul a prezentat declarația reclamantului luată în ziua în care a fost arestat. Documentul este semnat, printre altele, de către solicitant, precum și de un traducător. La 18 februarie 2008, reclamantul a contactat un avocat care lucrează cu UNHCR în Turcia și a declarat că a fost refuzat accesul la procedura de azil. La 5 martie 2008, el a contactat biroul UNHCR din Ankara și a solicitat să fie recunoscut ca refugiat. La 20 martie 2008, reclamantul a solicitat Curtea o măsură intermediară în temeiul articolului 39 § 1 din Regulamentul de procedură. El a afirmat că deportarea sa în Egipt îl va expune la riscul procesului necorespunzător și a încarcerării ulterioare, maltratului sau chiar moartea. În această privință, reclamantul a invocat articolele 2, 3, 5 și 6 din Convenție. În aceeași zi, Curtea a hotărât să înscrie măsura interimar până la notificare. Guvernul a fost întrebat o serie de întrebări și ambele părți au fost solicitate să prezinte documente relevante. La 25 martie 2009, UNHCR a interogat reclamantul. La 25 martie și 9 aprilie 2008, reclamantul a solicitat azil de la Hotărârea de Securitate din Istanbul și, respectiv, Guvernatorul Istanbulului. La 5 mai 2008, autoritățile au notificat reclamantul prin asistența unui traducător că i s-a acordat un permis de ședere temporar în Eskișehir. În dosar se constată că soția și copiii reclamantului care au fost în Siria s-au alăturat la Eskișehir și au fost eliberați cu certificate de reclamant de azil de către UNHCR la 20 iunie 2008. Copiii reclamantului au fost înregistrați în școlile locale.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă